Vezi, și de asta sunt sătul
fără tine.
Lojă îți cumpăr
în viața mea. Ia loc lângă mine.
Prin cheile ochilor mei albaștri
uite-te și tu la arenă:
Continuă vărsarea de sânge,
șuieră gura vântului.
Toamna înfulecă mii de frunze,
mori mii de flori,
mii de martiri cântăreți. Îi auzi?
Și dincolo pe tronul de azur
vezi Împăratul?
Pe buze surâs aspru,
cu degetul țintuit:
Nu există milă!
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de melancolie și dezgust față de viață fără persoana iubită, folosind metafora unui circ sângeros unde nu există milă. Vorbește despre pierdere, moarte și o condamnare simbolică.