Dinu Olarasu – Sună-mă noaptea.
Tu sună-mă noaptea, dar după două
când poezia pare mai nouă
și numai lumea rămâne tot veche
într-un picior, da’ și-ntr-o ureche
tu sună-mă noaptea, dar după două.
Tu sună-mă noaptea, dar după trei
când am în mine doar derbedei
când raza lunii mă nimerește
și cad în iarbă atât de prostește
tu sună-mă noaptea, dar după trei.
Tu sună-mă noaptea, dar după patru
când toți actorii dărâmă teatru
nici nenea Shakespeare nu-i mai poate opri
nu mai contează a fi sau a nu fi
tu sună-mă noaptea, dar după patru.
Tu sună-mă noaptea, dar după unu
doarme atunci adânc în mine
doarme nebunul
iar cel cuminte iese pe stradă
cu o lanternă în loc de spadă
tu sună-mă noaptea, dar după unu.
Tu sună-mă noaptea când vrei
Sensul versurilor
Piesa exprimă o stare de melancolie și introspecție nocturnă. Persoana așteaptă un apel telefonic într-un moment specific al nopții, când poezia și nebunia ies la iveală, iar lumea pare veche și nesigură.