Daniel Vişan-Dimitriu – Tăcerea Valurilor

Ai vrea să pleci, dar valuri
ce-aleargă dinspre larg,
își caută iertarea
când, înspre mal, se sparg.
Nu toate-s vinovate,
dar, poate, este unul
venit de mai departe,
și-a însoțit taifunul.
El ar putea să știe,
și crezi că-ți va vorbi,
dorind a ta iertare
‘nainte de-a muri.
Îl vei ierta, de-ți spune:
e în genuni sau viu
cel dispărut cu barca
în iadul plumburiu?.
Privești, nerăbdătoare
spre valuri ce se sparg
venind, mult prea tăcute,
spre tine, dinspre larg.

Sensul versurilor

Piesa descrie o așteptare tensionată pe malul mării, unde valurile par să poarte secretele unei dispariții. Naratorul caută răspunsuri și iertare, sperând ca marea să dezvăluie soarta celui pierdut.

Polizorul de Strofe
Versuri corectate și adăugate de: Polizorul de Strofe

Lasă un comentariu