Mai trec prin Valea Umbrelor, mai trec și-acum
nedeslușiri din vremuri depărtate
în care lumea lor s-a despărțit
de cer și de pământ,
de obiceiuri fără un mormânt,
de toate.
Străbat pustiu de visuri, fără ape
și fără scânteierea verdelui, albastrului și-a mării,
își poartă pașii pe cărări cuprinse
în pliuri dintr-un timp nedefinit,
neînțeles și fără un sfârșit
ca limită a ultimului pas.
Mai trec nedeslușiri ce poartă-n spate
boccele cu mândrii, cu rosturi clare,
desagi cu munți de sare și de pâine
din care-au rupt și-au dat …
au rupt și-au dat …
dar încă au și dau, trecând ca viața
prin ce-a rămas
în Valea Umbrelor.
Daniel Vișan-Dimitriu
(21 aug. 2022, Craiova)
Sensul versurilor
Piesa evocă trecerea timpului și amintirile dintr-un loc numit Valea Umbrelor. Versurile descriu o călătorie printr-un peisaj al trecutului, plin de nedeslușiri și nostalgie, dar și cu urme ale dăinuirii și generozității.