Un țurțure și-o țurțurea,
Cuprinși de-un ger ce le plăcea,
Se alintau, atinși de vânt,
În clinchet plin de simțământ.
– Cling-cling! – știi, țurțureaua mea,
În iarna asta, ce ți-aș da?
Ți-aș da, iubita mea, să bei
Tot ce e rece-n ochii mei,.
Ți-aș da tot gerul ce îl am
Și ți-aș culege flori de geam,
Ți-aș da, la orice cling, sărut
Atât de rece și plăcut.
Din transparentă-ai deveni
Cum nici în vis nu te-ai gândi:
Mai albă ca zăpada. Hai,
Un clinchet franțuzesc să-mi dai!.
Daniel Vișan-Dimitriu
(17 dec. 2016, Vol. “Hai, pa! ”)
Sensul versurilor
Piesa descrie o dragoste pură și rece, asemeni iernii, folosind imagini poetice cu țurțuri și ger. Este o declarație de afecțiune oferită într-un cadru hibernal, plină de metafore.