E-atât de caldă vara! E fierbinte
Petala-n care-o rază a intrat
Și mă așteaptă-n dulce sărutat
Pe roșul cu parfum de rugăminte.
E cald, atât de cald încât îmi pare
Că razele își caută în flori
O viață următoare și culori
Cum nu aveau când s-au desprins din Soare.
E mult prea cald! Voi încerca, sub astre,
În zborul plin de noapte, să-mi alin
Dorința care cere să mă-nchin
Lucirii dintr-un câmp cu flori albastre.
Ar trebui ca-n ele să se scalde
Lumini mai reci, din stele care trec
Pe cerul nopții-n care, singur, plec
Spre zile pline cu petale calde.
Sensul versurilor
Poezia descrie căldura verii și dorința de a găsi alinare într-un câmp cu flori albastre. Vorbește despre căutarea unei vieți și culori noi, precum și despre o dorință profundă de a se închina frumuseții naturii.