Culorile din toamna ce-a venit,
Au întinat sclipirile de verde
Cu lacrimi aurii de asfințit
Al unei veri ce-n legi de timp se pierde.
Se scurg în lumea timpului de-acum
Ca ploi de gânduri vii, înaripate,
Rătăcitoare-n cântec nou, precum
Un vânt cu adieri demult uitate.
Iar cântu-acela pare că ar fi
Albastru ca o zbatere prin toamnă
A unui dor ce-ncearcă a găsi
Un înțeles la tot ce el înseamnă.
De tot ce mi-a adus, ușor, mă scutur
Și mă transform în zborul unui flutur.
Daniel Vișan-Dimitriu
(Vol. “Cântecul visurilor”)
Sensul versurilor
Piesa explorează melancolia toamnei și trecerea timpului, folosind imagini poetice pentru a descrie transformarea și acceptarea schimbării. Eul liric se scutură de trecut și se transformă într-un fluture, simbolizând eliberarea și un nou început.