De la Ratuș tot mai sus
Între dealuri, stă ascuns
Un sat vechi, cu case mari
Și cu oameni gospodari –
Drăsliceni, sat răzășesc,
Sat cu nume strămoșesc.
Drăsliceni, baștina mea,
Ție-ți dărui dragostea.
Satule frumos și drag,
Ai un iaz mare în prag,
Din 3 părți păduri îți cresc,
De vânturi te ocrotesc.
Drăsliceni – străbun ogor,
Drăsliceni – vatră de dor.
Drăsliceni, baștina mea,
Ție-ți dărui dragoste.
Satule, tu ai bărbați
Harnici, buni și devotați;
Femeile-s muncitoare,
Gingașe și zâmbitoare.
Drăsliceni – tezaur sfânt
De grai, suflet și de gând.
Drăsliceni, baștina mea,
Ție-ți dărui dragostea.
Satule, ai mulți copii
Talentați, frumoși, zglobii.
Fă, satule, tot ce poți
Ca să-i vezi crescuți pe toți.
Drăsliceni – meleag natal,
Cântec dulce de caval.
Drăsliceni, baștina mea,
Ție-ți dărui dragostea.
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus satului Drăsliceni, descriind frumusețea locurilor, oamenii harnici și dragostea profundă pentru meleagurile natale. Este un cântec de dor și apartenență, celebrând tradițiile și valorile locale.