Versuri corectate și adnotate
Mă duc acasă să mai prind putere,Căci mi-a rămas în sat puținul de avere:Un legământ cu locurile nataleCe m-au purtat în calde și materne poale.Din satul meu mă-ncarc de bucurieCa pasărea ce cântă pe câmpieȘi aș brazda, în zbor, întreg pământul,Să-mi duc și bucuriile și cântul.
Sunt cerșetori în sat la noiToți invalizii de război.În case au virtuți în rame –Răsplata plânsului de mame.Ei par a fi străini de sat,Deși aici s-au jucat,Deși aici s-au născut –Azi satul li-i necunoscut.
Ce rost am pe lumea astaDacă nu pot să-mi văd casa,Satu-n care m-am născut,Pe maica ce m-a făcut?!M-aș duce mai des acasă,Dar mi-e inimioara arsă,Nu mă mai trage soartaDe când nu mai e maica.Maică, de când m-ai lăsatParcă totul s-a schimbat,Azi în loc de flori și iarbăCresc buruieni, maică dragă,Perdeaua e-ngălbenităȘi streașina ruginită,La geam nu … Citește mai mult
Floare albă de gutui,Du-te, dor, unde te mai,Sus în vârful muntelui,Sus în vârful cel mai înaltCată de vezi al meu satCă m-am dus și l-am lăsat.Satu-n care m-am născut,Grădina-n care-am crescut,Nucu-ngălbenit de toamnă,Îmi vorbesc de tine, mamă,Perdeluțele lăsate,Prispa plină de mușcate,Poza ta cuprinsă-n ramă,Toate-mi spun de tine, mamă!Și-acest cântecel înseamnăCă mi-e dor de tine, mamă,Inima … Citește mai mult
Frunzuliță verde,Floare de bujor,Nimeni nu mă credeCât îmi e de dor,Măicuță, de casa noastrăCu flori multe la fereastră,La fereastră și-n grădinăȘi-un pârâu cu apă lină.Mi-amintesc, măicuță,Măicuță bătrână,Când eram micuțăMă luai de mână,La zile de sărbătoriÎmbrăcam ia cu flori,Cu fluturi și cu beteaCusută de mâna ta.Te mândreai cu mineCă ai fată mareȘi mă luai cu tineÎntr-o … Citește mai mult
Ce fețe mult schimbate!Am văzut în ele bătrânețea mea,Ca zemoșii iarna-toate.
Sus pe cer e-o mândră steaCe lumină țara mea,Țara mea cu plai mănosȘi cu chip de Făt-Frumos.Cât e lumea-n lung și-n latAșa țară n-am aflat,Țara-n care m-am născutSatu-n care am crescut.Dragu’ mi-i să joc, să cântCât îi lumea pe pământ,Dragu’ mi-i ca să trăiescLângă neamul ce-l iubesc.
Şi totuşi,satul meu natalnu-i doar o amintire.Îl simt cum se înalţăpe oasele cuvintelor melede dragoste.Îl văd cum aleargăgloată fericită de copiispre viitor. Însă, doamnelor şi domnilor,satul meu natal nu se reducela nicio comparaţie,oricât de meşteşugită ar fi. Repet, în satul meu natalviitorul circulă liber,iar oamenii se iubesccu ferestrele deschise spre rai. Costel Zăgan, ODE GINGAŞE
De la Ratuș tot mai susÎntre dealuri, stă ascunsUn sat vechi, cu case mariȘi cu oameni gospodari –Drăsliceni, sat răzășesc,Sat cu nume strămoșesc.Drăsliceni, baștina mea,Ție-ți dărui dragostea.Satule frumos și drag,Ai un iaz mare în prag,Din 3 părți păduri îți cresc,De vânturi te ocrotesc.Drăsliceni – străbun ogor,Drăsliceni – vatră de dor.Drăsliceni, baștina mea,Ție-ți dărui dragoste.Satule, tu … Citește mai mult
1. Pe colina de pe mal,Satul meu, ca niciodată,În cealaltă parte, un deal,Și de Nistru e scăldată.2. Casa mea și satul meuStau aici de multă vreme,Iar în minte, dorul greuNu încetează să mă cheme.Refren:Nimereuca, sat cu flori,Când te văd, mă trec fiori.Nimereuca, plai cu stele,Ești meleagul vieții mele.Nimereuca, Nistru curge,Când la tine voi ajunge.Nimereuca, dorul … Citește mai mult