Zboară, zboară săniuță
pe zăpadă lină.
Dealu-ntreg și potecuță
de copii sunt pline.
Unii zboară ca săgeata,
alții-n joc se-adună.
Cu obrajii ca mușcată,
râd cu voie bună.
De pe crengi de brad, poznașii
neaua-n drum o sfarmă.
Fug în codru iepurașii
speriați de larmă.
Vântu-aleargă-n munți, pe coame,
sclipeț alb să cearnă.
Câte daruri ne-aduci, Doamne,
chiar și-n miez de iarnă!.
AMIN
Sensul versurilor
Piesa descrie bucuria iernii și a săniușului, evidențiind frumusețea naturii și darurile oferite de Dumnezeu chiar și în miezul iernii. Este un imn de mulțumire și celebrare a inocenței copilărești.