Nu mai am, prieteni, ce să vă ofer
Rând pe rând, ca lașii, m-ați trădat cu toții
Am rămas mai singur ca Icar pe cer
Să-mi urmez destinul, să mă lupt cu hoții.
Ani și ani de zile n-aveam loc de voi
Mi-ați mâncat din palmă, îmi dormeați la ușă
Erați neica-nimeni, muște de gunoi
Incolori ca urna goală de cenușă.
Eu v-am luat sub brațul meu ocrotitor
Eu v-am pus pe liste, eu am pus ștampila
Eram zeul vostru binefăcător
Iar apoi, trădarea… Dumnezeu cu mila….
Nu sunt eu de vină că se fură tot
Inclusiv alegeri (de nu s-ar mai face!)
Eu i-am dat Mafiei, zilnic, peste bot
Iar în vremea asta voi cădeați la pace.
Singur mi-am dus crucea, ca Iisus Hristos
Chiar și azi fac slalom greu printre procese
Dar n-am pus o clipă Tricolorul jos
N-am intrat în nici un joc de interese.
Numai eu știu, Doamne, cât am pătimit
Dar nu se termină nici acum calvarul.
Totuși, este bine că ne-am lămurit:
Voi ați luat caimacul, eu am luat amarul.
Îmi asum destinul, nu regret nimic
Parcă sunt frați gemeni toți sacrificații
„Nu pot altfel! ” – iată, pot și eu să zic
Precum Martin Luther, ce-a sfidat prelații.
Da, sunt uraganul cel devastator!
Da, ard putregaiul speciei umane!
Parcă oști de îngeri albi mă poartă-n zbor
Și îmi plec genunchii numai la icoane.
Dacă e nevoie, și din bici pleznesc
Precum a făcut-o chiar Mântuitorul
Lupta, pentru mine, e ceva firesc
De-asta mă iubește tot mai mult poporul.
Lumea mă privește ca pe-un salvator
Eu cămașa morții, vai, am îmbrăcat-o!
Fă posibil, Doamne, ca acest popor
Să nu cadă jertfă pe altarul NATO.
Țara noastră pierde și acest război
Ce capitulare grea și rușinoasă!
Parcă bate ceasul Zilei de Apoi
Antichrist dă buzna peste noi în casă.
Toată lumea tace. Nu-i nici un ecou.
Numai eu trag, zilnic, clopotul cel mare.
„Somnul cel de moarte” i-a cuprins din nou
Pe românii noștri fără apărare.
Atmosferă sumbră… Mulți se sinucid
Unii fug din țară, sau fac cozi la moaște.
Interlopii spurcă fiece partid
Simt că un dezastru și mai rău ne paște.
Lupt pe două fronturi: cu mai vechi dușmani
Dar și cu ingrații ce mi-au stat alături.
Ei își vând și morții pentr-un pumn de bani.
Și să nu-i faci țăndări? Și să nu îi mături?.
Noaptea de 13 spre 14 noiembrie 2013
Sensul versurilor
Piesa exprimă dezamăgirea profundă față de trădarea celor apropiați și denunță corupția generalizată. Artistul se prezintă ca un luptător solitar, dispus să se sacrifice pentru binele poporului, într-o lume dominată de interese meschine și pericole iminente.