Versuri corectate și adnotate
Motto: „Cu rău să-i pierdem pe cei răi”…(TUDOR VLADIMIRESCU).Dacă asta-i criză, e mai rea ca moartea!Toate o iau razna, lumea n-are bani.N-au probleme hoţii, care îşi fac parteaŢara e condusă doar de şarlatani.Noi trăim o criză dublă: cea externăŞi cea provocată de câţiva rechini.Iau executorii fulgii de la pernăIau chiar şi icoana la care te-nchini.Te … Citește mai mult
Nu se mai vindecă această țarăDe boala asta groaznică și rară.Este hoția cea mai blestematăCare ne trage, zi de zi, pe roată.Sondaje mincinoase și nefasteScoase din burți de niște neamuri proaste.Apoi se fură-n văzul tuturorLa urne chiar, și pe calculator.Softul netrebnic e trucat din vremeCu cele mai sofisticate scheme.Echipe de borfași bine dresațiDin zori și … Citește mai mult
Voi nu mă ştiţi, fireşte, luminăţia voastră,pe-atunci eram sămânţă, sau nici măcar atât,umblam prin labirintul trupesc al unor oamenidin care unii, poate, vă vor fi şi văzut.Ştiu doar că-n ziua-n care voi v-aţi născut pe lume,trei magi cu guri de aur, călăuziţi de-o stea,s-au pogorât din munţii Moldovei să vesteascăun prunc domnesc cu fruntea heraldică … Citește mai mult
Ferice, dar, de voi, prieteni morțiCă nu vedeți cum ni se sparge țaraCum lupii trag cămașa ei la sorțiȘi-n iarnă ni se schimbă primăvara.Eu pe-ntuneric scriu acest poemNiște nemernici iar ne-au stins luminaPe cine să înjur sau să blestemCând noi, românii, purtăm toată vina?.Și gazele, ca mâine, s-or opriPe urmă vom bea apă ruginieTrăim calvarul … Citește mai mult
Nu mai am, prieteni, ce să vă oferRând pe rând, ca lașii, m-ați trădat cu toțiiAm rămas mai singur ca Icar pe cerSă-mi urmez destinul, să mă lupt cu hoții.Ani și ani de zile n-aveam loc de voiMi-ați mâncat din palmă, îmi dormeați la ușăErați neica-nimeni, muște de gunoiIncolori ca urna goală de cenușă.Eu v-am … Citește mai mult
Suflete neliniștiteAle oamenilor morțiDe ce nu aveți odihnăȘi ne bateți azi la porți?Triste ne intrați în viseFără-a spune un cuvântCine oare vă trimiteDe dincolo de mormânt?Nu aveți îngăduințaSă ne spuneți, clar, ce vrețiOchii voștri ne imploră:„Nu-nțelegeți? Nu puteți?”.La fereastra minții noastreStați o clipă și plecațiAveți buzele cusute –Ce mesaj vreți să ne dați?Alții au trecut … Citește mai mult
Prietene mai tânăr, dă-mi mâna ta și tacisă ascultăm cum curge izvorul în cadențăînfiorate raze țes aur prin copaci:vorbește fiul Țării despre Independență!În epoca aceasta de frământări danteșticând flamurile cinstei sunt prea adesea rupteaici, în sanctuarul durerii românești,un om se îndârjește să spere și să lupteIar țara îl urmează cu-ntreagă ființa eiprin el vorbesc tribunii … Citește mai mult
Iubirea mea, ce pot să-ți spun eu țiece jurăminte oare să-ți mai fac?azi, vocea mea răsună în pustiepe câmpul tău sunt ultimul copacși-un trăznet mă rănește pe vecieiar fariseii mă silesc să tace trist când șerpii pe zăgani sfișieși îngerul e biruit de drace vina mea că te iubesc de moarteîn sărutări și patimi te … Citește mai mult
Mulțumesc, iubită mamă,Steaua mea din zori de zi!Fără tine îmi este teamăCă planeta s-ar răci.Te-am secătuit de vlagă,M-ai crescut, m-ai înflorit.Pentru tine, mamă dragă,Soarele e-n asfințit.Mamă frumoasă, primul meu rai,Fă o minune, te rog, mai stai!Dulce lumină, ram de măslin,Încă nu-i vremea, mai stai puțin!.Lege tainică a firii,Nu pleca fără să-mi lașiZăcămintele iubirii,Mamă, suflet uriaș,Și … Citește mai mult
Încheiere.Sfârșitul iernii-mi cerne iarășipodoabe scumpe peste liră,sunt împrejur cu aur traseși în arginturi se topesc,par flori de liliac sălbatec,zăpezile ce se prefiră,la poarta raiului se-nalțăun steag de pace românesc.Am fost în munții noștri sacri,cei râuroși și plini de slavă,și brazii mi-au foșnit de tine,izvoarele te-au îngânat.sălbăticiunile pădurii,trăind în legea lor grozavă,și-ntreaga fire, Primăvară,te-au lăudat, te-au … Citește mai mult