Către singurătăți, printre oameni, peste cetăți,
Ochii lor sterpi încuiind ca o rimă un vers,
Caldele ziduri, fântânile, lor le arăți?
Ele există oricum. Orizonturi au șters.
Ei, fără tine, în față, sunt mișcătoare dăți,
Și după tine rămâne o cale de mers.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre impactul pe care o persoană îl are asupra vieții altora, chiar și după ce aceasta nu mai este prezentă. Sugerează că fiecare lasă în urmă o amprentă, o direcție pentru cei rămași.