Constanţa Buzea – Închis în Lumea Celor Mari

Copil să fii, să te gândeștiînchis în lumea celor mari.Copil să fii, sfios să treciȘi să asculți cuvinte.Să bată vântul pentru toți,Dar pentru tine el să-nsemne altceva,Să simți că ești nemuritor.Să fii curat și să te-ascunziDe vina celorlalți,De nori să-ți fie milă,Și de schimbarea lorDe care nu sunt vinovați.

Constanţa Buzea – Discurs

O, de-ai putea primi un munte-ntregVenind la tine din statornicie,Și-n neputința de a-l înțelege,Să te destrami retras în poezie.Strălucitoarea lui străinătateÎn mintea ta de om trăit la șes,Nu te rănește când te invadează,Răul ce-l simți e-un rău ales.Din toate câte stau la el în poală,Tu vei vedea doar liniile lui,Cum n-ai curajul să-l atingi suindu-l,Numai … Citește mai mult

Constanţa Buzea – Lumina Lumii în Lumina Lunii

Nu râd pentru că nu știu să mă joc.Deruta noastră o îngână unii.De propriul glas sunt umiliți păunii.Mai bine tac decât să-i mai provoc.Să fim absenți cum se prefac nebunii,Să avem în viață și acest noroc.Aș vrea să nu ne chinuie delocLumina lumii în lumina lunii.Aș vrea să-i fac iubirii noastre locPe-o stea sub care … Citește mai mult

Constanţa Buzea – Colina

Și moartea ta ce blând răniRăgazul meu până la moarte!Însingurați și plumburiiNe-am îngropat în câte-o carte.Cu-aceste șiruri fără vinăCare te-alungă dintre vii.Te voi privi de pe colinăFără să vrei, fără să știi.Și vei avea, tu, mâna stângăÎntinsă, mirosind a fân.Va ști să murmure, să plângăPoemul tău fără stăpân.Ca printre plopi vei vrea să treciȘi ca-ntr-un … Citește mai mult

Constanţa Buzea – Casa Mării

Zile mari de varăȚărmul prelungeșteCortul lor de-atâtea ori senin.Pe nisip, amarăUmbra unui pește zburătorIluzie de chin.Valuri vin, și nouriIes din casa măriiAmintind corăbii care-au fost.Una cu nisipul,Noi gândim profilul lent imaginatȘi fără rost.Răsăritul, pârgul răcorosRidică soareluiDin ce în ce mai mic.Bărcile par fixe-n ancore de piatră,Duse prea departeÎn nimic.Câteodată paceaE atât de dulce,Câteodată în amiezi … Citește mai mult

Constanţa Buzea – Iluzia

Vino în urmă,fii plin de urmare precumorga respiră în coral.Ca să-mi fie frică și să uit,șterge colina,fii ceața și muzica ei.Oprește-te când mă opresc,în urmă venind dă-mi iluziacă viața ta e mai lungă.Între noi nu e loc,nouă nu ne e dată durerea,îmi stă pe suflet să spun.Cerul o să apună cândva,stea cu stea,cuvintele nu, cuvintele … Citește mai mult

Constanţa Buzea – Pisicot și Vrăbiuța (Zece Momente)

I.Vrăbiuța de la mareSe bronza pe aripioare.Mai tăcut decât un pește,Pisicotul o pândește.O pândește de sub floareMustăcind din mustăcioare. II.Peștișorii trec călarePe cai verzi, pe cai de mare.Cei mai mici și cei mai mariNe privesc prin ochelari.Mijlociii ca mărime,Se gândesc numai la rime.Crabii sunt gândaci stângaci,Cam urâți, ce să le faci!.Dar la firea lor stângaceȘi-au … Citește mai mult

Constanţa Buzea – Bucla de Lână

Lumea din carteOchiul o-mparte,Parcă-i o canăCu două toarte.În partea dreaptăE o cetateCare te-așteaptă.În partea stângă,Săpată-n stâncă,E o fântânăFoarte adâncă.Și, în fântână,Stă CrocodilulBuclă-de-lână.De șapte zile,De-o săptămână,Stă în fântânăBuclă-de-lână.

Constanţa Buzea – Judele de Lut

Adevăratul suflet tu vrei să mi-l omoriCând viața mi-este plină de mori, de flori, de nori.Nu ți se face milă ca un păstor de-un deal?Dacă-l găsești, al tău e, rănește-mi-l și ia-l.Dar prețul lipsei sale de pe pământ, îți spun,Va fi să fii departe de numele tău bun.Vor sta-n răscruci cântarul și judele de lut,Vei … Citește mai mult

Constanţa Buzea – Elogiu

Luminos eștiAlbul ochilor tăiAlbul laptelui, Maria.Varniță, abur, tocireFloarea-reginei, polulMemorie, ningere.Ne regăsim în lentoareStele fixeNori ai lunii noiembrie.Nisip în gurăgroaza de-a nu sângeraSub fierăstrău în cariere.Intrând în castelPrin crenel sufletul meuIzbucni ca o lavă.AstenicScorpion pe pagina albăAscet în ramuri de sidef.Alb printre icoaneCu ochii închiși îți sărutGenunchiul acoperit.