Începe toamna, dulcele meu somn,
Putem spera în sănătate, în esențe
Și-n iedera de retragere,
Simt vinul în surâsul tău,
Ca o întoarcere la înțelepciune.
Toamna-i o nebunie de recompensă,
E ca și când ai arbora un aer cald,
Cum ai rămâne trist în fața unei făpturi
Ce-ți este necesară.
Începe toamna, scump îi sună pașii,
Pe treptele anume rezonante,
Ești un mister, vorbești în ritm,
Memoria înregistrează.
Difuz răsuni ca un castel cu bolți,
Cu ce te-aș ferici dacă ți-aș spune
Că te iubesc, nimic nu ți-aș adăuga,
Deși…
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de melancolie și nostalgie odată cu venirea toamnei. Vorbește despre o iubire misterioasă și despre speranța găsită în lucrurile simple, precum natura și amintirile.