Știți că băiețelul nostru
Duce crinii de căpăstru?
Crinii sunt căluți subțiri
La trăsuri cu trandafiri.
Crinii-cai au frunze-n piele
Și căpestre de zorele:
Crini-cai verzi într-un picior,
Au cap alb cu șase flori.
Două flori sunt ochii lor,
Alte două sunt urechi,
Încă două, flori-perechi.
Ce să fie? Ochi mai vechi.
Hai să mergem la plimbare,
O plimbare cu alai,
Patru crini, patru picioare,
Din opt crini se fac doi cai.
Să le dăm la cai mălai,
Crinii cu lumini se-adapă,
Să mânăm cu bici de apă
Herghelii de crino-cai.
Crinii-cai au frunze-n piele
Și căpestre de zorele:
Crini-cai verzi într-un picior
Au cap alb cu șase flori.
Sensul versurilor
Piesa descrie o lume fantastică în care crinii sunt imaginați ca niște cai delicați, conduși de un băiețel. Versurile evocă un sentiment de joacă și imaginație, invitând ascultătorul într-o plimbare magică prin natură.