Codrin Bradea feat Echo – Ghiozdanul În Spate

I
Prin pădure, da’ nu la mure ca Tristariu,
M-am izolat complet şi motivul îl ştiu,
O soţie bolnavă mintal şi nici io nu-s departe,
Că de nebunie mă desparte 1 metru jumate.
Am venit să mă regăsesc, că m-am pierdut cam mult,
Familie, fericire nu, şi sunt sigur că nu sunt,
Singuru în starea asta, nu-i frumos şi nici urât,
Seara când dormeam unu să-mi spargă geamu o hotărât.
Dorm în frig seara, bun venit în rându posacilor,
Da-i ok cât timp prin geamu spart aud foşnetul copacilor,
Aud şi lupii noaptea, nu mi-e frică, ador cum sună,
Şi când mă trezesc noaptea singur zâmbesc către lună.
Voiam să fiu singur, da ei un radio mi-or dat,
Şi-or insistat să vorbesc cu fata asta cu nume ciudat,
Te simţi foarte confuz când seara vântu se transformă-n şoapte,
Şi-un ghiozdan cu o busolă şi-o hartă e tot ce ai în spate.

Refren:
Ia ghiozdanu-n spate.. iar de la-nceput,
Am păţit de toate nu m-o-ntrebat nimeni ce-am vrut,
Am întâlnit disperarea des, ca şi eu sunt om,
Am ajuns sa cad încet.. ca frunzele din pom.
Ia ghiozdanu-n spate.. iar de la-nceput,
Am păţit de toate nu m-o-ntrebat nimeni ce-am vrut,
Am întâlnit disperarea des, ca şi eu sunt om,
Am ajuns sa cad încet.. ca frunzele din pom.

II
Am păţit ce am păţit, da nu regret că am venit,
Îmi doresc să escaladez la infinit spre răsărit,
Ce-am vorbit cu voce tare rămâne în capu meu fără glumă,
Şi n-am nevoie de antene că-s pe frecvenţă bună.
Nici o furtună nu-mi poate răni liniştea perfectă,
Pe cont propriu am ajuns să mă simt că o echipă completă,
Când zăresc apusu mă întreb pe mine: „Ce vrei să bem?”,
Şi mă duc grăbit să meditez în buda mea de lemn.
Mi-am făcut singur tema, mi-am dat singur lecţii,
Că am avut timp îndeajuns pentru nenumărate introspecţii,
Când petreci nopţi singur renunţi la căutarea jumătăţii,
Că înţelegi din ce în ce mai bine frumuseţea singurătăţii.

Refren:
Ia ghiozdanu-n spate.. iar de la-nceput,
Am păţit de toate nu m-o-ntrebat nimeni ce-am vrut,
Am întâlnit disperarea des, ca şi eu sunt om,
Am ajuns sa cad încet.. ca frunzele din pom.
Ia ghiozdanu-n spate.. iar de la-nceput
Am păţit de toate nu m-o-ntrebat nimeni ce-am vrut
Am întâlnit disperarea des, ca şi eu sunt om,
Am ajuns sa cad încet.. ca frunzele din pom.