Un cal ce zburdă-n nostalgie
Fără căpăstru, fără hamuri
Zburând c-o-ntreagă herghelie
Lasă în urmă stropi de lauri.
Și peste tot pe unde trece
Galopu-i ritmic se preface
În versuri care stau s-aplece
Cuvântul care încă tace.
Văzduhu-i plin de poezie,
De vânători pământu-i plin,
Mulți prind un mânz, fără să știe
Îi pun un ham și nu îl țin.
Tot versul greu se-ngălbenește
Prins în căpăstru pe hârtie
Ce în cuvinte se dorește
Un cal ce zburdă-n nostalgie.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema nostalgiei și a libertății prin metafora unui cal înaripat. Acesta simbolizează dorința de evadare și exprimare artistică, dar și riscul de a fi capturat și îngrădit.