Zdreanța zăcea acolo, strălucind.
Nu mai puteam face cu ea nimic.
Ploua.
S-a ridicat și-a plecat.
Ei, draci, m-am gândit, e-aceeași poveste.
Mi-am pus ceva de băut, am deschis radioul,
am stins o parte din lumini
și mi-am aprins o țigară nemțească,
neagră și amară.
Am auzit un ciocănit
și-am deschis ușa.
Un pitic stătea în ploaie:
Ai văzut cumva un porumbel pe veranda ta?
I-am spus că n-am văzut un porumbel pe veranda mea
și el mi-a spus că dacă văd un porumbel pe veranda mea
să-l anunț.
Am închis ușa,
m-am așezat și-o
pisică neagră a făcut un salt
prin fereastră, mi-a sărit în poală
și-a început să toarcă, era un animal frumos,
am dus-o în bucătărie și-am mâncat împreună
o felie de șuncă.
Am stins toate luminile,
m-am băgat în pat și pisica s-a băgat lângă mine
și torcea, mi-am spus, cineva, totuși, mă place,
pe urmă pisica s-a pișat pe mine,
pe cearșafuri, hei, i-am spus, ce dracu-i cu tine?
Am luat-o și-am aruncat-o afară
în ploaie,
mă gândeam, e ciudat, pisica aia
pișându-se pe mine
și pișatul ei la fel de rece ca ploaia.
Apoi am sunat-o pe ea,
hei, i-am spus, ce dracu-i cu tine,
ai înnebunit sau ce?
Am închis, am dat jos cearșafurile
și m-am întins în pat, ascultând ploaia.
Uneori un bărbat nu se descurcă
și-atunci e cel mai bine să stea întins, nemișcat,
și să-ncerce să nu se gândească la
nimic.
Pisica aia avea o zgardă,
aparținea cuiva.
Cât despre femeie
nu știu.
Sensul versurilor
Un bărbat se confruntă cu singurătatea și dezamăgirea într-o noapte ploioasă. Evenimente bizare, precum vizita unui pitic și incidentul cu pisica, accentuează sentimentul de alienare și absurd.