Cenaclul Flacara – Ana Lui Manole

Voi zidiți și vă e greu
Dar în zid aici sunt eu – stingher
Hai, Manole, pune zid
Să nu pot să-l mai deschid
Hai, îmbracă-mă în zid – zid greu.

Refren:
Turla-mi soarbe capu-n ea
În altar e fruntea mea
Ochii în feresti vor sta – spre cer.

Voi lucrați și vă e greu
Însă de murit mor eu
Jertfa voastră sunt chiar eu – eu pier.

Pe oricunde sunt zidiri
Omul meu, să nu te miri
Le-au întruchipat doi miri – de rând
Doar că tu de-a pururi pleci
Eu rămân aici pe veci
Sclavă cărămizii reci – plângând.

Refren:
Turla-mi soarbe capu-n ea
În altar e fruntea mea
Ochii în feresti vor sta – spre cer.

Voi lucrați și vă e greu
Însă de murit mor eu
Jertfa voastră sunt chiar eu – eu pier.

Să te-nchini când vei pleca
Să nu uiți cândva,
Că-năuntru-i Ana ta – om crud
Milă cum nu poți să ai
Voi plecați către alt trai
Eu în zid abia mă mai aud.

Refren:
Turla-mi soarbe capu-n ea
În altar e fruntea mea
Ochii în feresti vor sta – spre cer.

Voi lucrați și vă e greu
Însă de murit mor eu
Jertfa voastră sunt chiar eu – eu pier.

Sângele mi-i încă viu
Voi nu știți că și eu știu
C-am să mor dintr-un pariu – stupid
Hai, Manole, fii mai demn
Cum să-ți faci aripi din lemn
Ai făcut la moarte semn – în vis.

Sensul versurilor

Piesa descrie sacrificiul Anei, zidită de Manole în zidurile unei construcții. Ea își acceptă soarta tragică, blestemând totodată cruzimea destinului și a celor care au condamnat-o la moarte.

Lasă un comentariu