Bazooka – De Neschimbat

Codrin:
Nu mă supără, că o să-mi vezi latura isterică,
Dă-mi un proiector să joc FIFA pe biserică,
Îs un visător cu insomnii, vai, ce păcat,
Plănuiesc să inventez un fulger teleghidat,
Magazine cu pereți de sticlă, așa parcă mai
Sus ca soarele ca să-ți arate tot ce tu n-ai,
Vă rog să-mi aplaudați toate aberațiile,
Eu îs tot eu, nu-mi pregătesc improvizațiile,
Când ai tu coșmaruri, ei o să înoate-n chifle,
O nouă atitudine, ei vorbesc în cifre,
La înmormântarea mea nu o să fie mare scofală,
Fraților, el e Codrin și a murit de plictiseală,
Ascultă sfat de la Codrin dacă știi ce zic,
Întotdeauna reușești dacă nu-ți propui nimic,
De ce-s plictisit? De la zero spre infinit
Să nu-ți înțelegi condiția, că o să fii dezamăgit.

Refren: (2x)
Noi suntem tot noi și-n vizită-n abator,
Nu vă puteți juca cu noi că n-aveți emulator,
Blocați în mlaștină, mergeți voi spre căcat,
Pică-i fix beculețul, noi suntem de neschimbat.

ECHO:
Regret viața, nu regret băutul,
Când beau se fute prezentul, viitorul și trecutul,
ECHO s-a schimbat, nu mai dă ca la început,
Dacă îmi zici să plec, ce crezi? Că o să și mă duc?
Îmi bag p***-n el de look, tre’ să te ducă sfecla,
Aici contează capul, nu cum îți strâmbi tu mecla,
Te întrebi cum o mai duc, un semn de întrebare,
De aia port 48, să trăiesc pe picior mai mare,
Comentați ce vreți, nu vă caut dreptatea,
Mă-ascultă minoritatea, mă înțeleg majoritatea,
Escaladez succesul, urc în forță treptele,
Nu te aud de la înălțime, mi s-au înfundat urechile,
Îs obișnuit cu grijile, vin la foc automat,
Chemați vă rog salubrizarea c-am o viață de căcat,
Și dacă aș vorbi-n chineză, „Amindo acinda iu”,
Aveți ca pentru haiku, dar în rap îți trebuie IQ.

Refren: (2x)

Sesu:
Când lumina lunii îmi bate încet la geam,
Mai torn un pic de vin să mai vină încă un an,
Când stelele se aprind și-nțeapă negrul nopții,
Rămân singur viu unde dansează morții,
Toată pacea lumii o țin într-un pahar,
Bizar mă privesc în noapte ochii din sertar,
Lumina străzii crapă noaptea printr-un geam murdar,
Dricul mă așteaptă, mă rade un birjar,
Văd ca printr-un geam spart, că am pupilele crăpate,
Îmi țin departe într-o carte, vise încă nevisate,
O lacrimă de sticlă se sparge pe podea,
Și văd în mii de cioburi ce s-a cules din viața mea,
Sunt personajul negativ în filmul vieții mele,
Ce n-aș da să dau de bani cum dau de belele,
S-au cusut cu sutele, cu sutele se destramă,
Comedii jucate bine cu miros de dramă.

Refren: (2x)

Sensul versurilor

Piesa reflectă asupra stărilor de spirit contradictorii, de la plictis și revoltă până la melancolie și introspecție. Artiștii își exprimă individualitatea și rezistența în fața schimbărilor, dar și dezamăgirea față de realitățile vieții.

Lasă un comentariu