Michelangelo – 141

Cum văd că-i e nădejdii mele, doamnă, / credința ta, puțină și târzie, sorbi-voi bucurie …

Michelangelo – 99

Se cuvenea, trăind în fericire / și Febo luminând cărării mele, / să mă înalț …

Michelangelo – 69

Făcut-a bine când v-a dat natura / cruzime pe măsura frumuseții: / unind contrarii, afli …