Adrian Păunescu – Poet Retoric
Și pentru ce te bați mereu, / și te acoperi de rușine, / când totul … →
Și pentru ce te bați mereu, / și te acoperi de rușine, / când totul … →
Mi-a spus cineva, dar nu mai știu cine, / Că vremea va sta și-apoi va … →
Eu, sclavul trist al tristei mele harpe, / eu vad pierind, cu ochii, ce-am iubit, … →
Acum dacă tu ești departe / cu mine-i părerea de rău / dar ea este … →
N-au mai rămas nici sănii, n-au mai rămas nici cai, / A început să ningă … →
Copacul frunza parcă și-o condamnă / La moartea ce-l atinge și pe el, / Cădere … →
Lumina acestei înfrângeri / îi cheamă pe-nvinși să mai vadă / c-aici au fost cai … →
Pe pământ idioții au arme, / Ei cu ele pot face orice, / Pe pământ … →
La hanurile unde am fost în tinerețe / poterele care mă căutau / s-au îmbătat … →
Dumneavoastră, dragi civili din lume, / Urmăriţi de moarte unanim / Vă propun o nouă … →