Adrian Păunescu – Hanurile Tinereții

La hanurile unde am fost în tinerețe
poterele care mă căutau
s-au îmbătat așteptând
și nimeni nu mai știe nimic
despre fărădelegea care-am fost.
Și numai unul din hangii,
când îi e dor de mine,
se duce în pivnița hanului
și întoarce vechiul său ceas de buzunar
înapoi, înapoi,
căutându-mă în vreme
dacă poterele
fără subtilitate mă caută în spațiu,
complet inutil.

Sensul versurilor

Piesa reflectă asupra tinereții pierdute și a amintirilor dintr-o perioadă în care personajul era urmărit de autorități. Acum, singurul care își mai amintește de el este un hangiu nostalgic, iar căutările puterilor sunt zadarnice.

Polizorul de Strofe
Versuri corectate și adăugate de: Polizorul de Strofe

Lasă un comentariu