Tudor Arghezi – Mitra Lui Grigorie
Tiara, grea pe frunte, de aur gros bătut, / S-a făurit frumoasă, acum vreo șapte … →
Tiara, grea pe frunte, de aur gros bătut, / S-a făurit frumoasă, acum vreo șapte … →
În cer, / Bate ora de bronz și de fier. / Într-o stea / Bătu … →
MUSAFIRUL. / Un păianjen mi se lasă / Din tavan, pe fir, pe masă, / … →
Subt povârnișul caselor de sită / întârzia din ceruri o șuviță, / oprită-n marea moartă … →
Frunză galbenă. / Pe-această frunză ofilită / Ți-am scris din inimă un vers / Și … →
NATURĂ MOARTĂ. / (Sufrageria nu ştiu să fi vorbit vreodată / În stihuri ori în … →
Ții firea ta de la pământ, / Dai tuturor cu jurământ / Un petec de … →
Zămislită nu se știe, pentru ce mâhnirii noastre, / Ai s-ajungi, fărâmă rece, curgătoare unde-albastre. … →
Cuprinsul. / Pământul, țarina, bucatele, / Puse-n spinarea mea cu toatele, / Oameni și turme … →
N-am auzit-o, parcă, de mult… / O ascult. / Nădușala nopții curge pe geamuri. / … →