Aurică, spuneau
Aurele
Aurel
Aur
Au.
Iar eu reușisem
ca un câine
să fiu chiar aceste sunete.
Hau, făceam
ja
da, spuneam
si, spuneam
ne.
Nemaiștiind unde mi-i capul
de parcă cine știe ce mare lucru
mi-ar fi dat.
Rău
rău destul
destul de rău numai cu atât să te
mulțumești.
Pe pământ
Sensul versurilor
Piesa explorează pierderea identității și transformarea într-o entitate abstractă, redusă la simple sunete. Vorbitorul exprimă un sentiment de alienare și nemulțumire, sugerând o condiție existențială dificilă.