Pablo Neruda – Pagina 4

Poemul VI

Mi te amintesc așa cum erai astă toamnă. / Erai pălăria cenușie și inima liniștită. … →

Rătăcind prin deșerturi, / am hotărât să te părăsesc. / Mă bălăceam într-un noroi negru, … →

Astăzi este ziua aceea, ziua în care a purtat / o lumină disperată care a … →

Cu mintea-mi doar, cu degetele mele, / cu blânde ape inundate lent, / cad în … →

Sunt tigrul. / Te pândesc printre frunzele / groase ca lingourile / de mineral umed. … →

Dinspre mare, pe drumuri se prelinge o ceață / ca un abur de vită care-n … →

În noaptea-aceasta neagră te văd în amintire. / Un râu își duce-n mare a lui … →

Cu inimă pură, cu privire / limpede, / te slăvesc, frumusețe, / stăvilind sângele meu, … →

Aplecându-mă în după-amieze, / îmi arunc capcanele triste înspre ochii tăi marini. / Acolo, în … →

Sosește iarna. Un splendid edict / îmi dau domoalele frunze / îmbrăcate în liniște și … →