Versuri corectate și adnotate
Cântă la vârful pinuluio pasăre s-a oprit,tremurând, pe trilul lui.Stă, săgeată, pe ramură,se estompează între aripiiar în muzică se varsă.Pasărea este o așchiecare cântă și arde viupe o notă galbenă.Ridic ochii: nu este nimic.Liniște pe ramurăpe ramura spartă
Frunzele cântă,dănțuiesc prin copaci, pere moi;roza se zbate,nu pe tufiș, pe vântul vâlvoi.Nouri și nouriplutesc adormiți, alge de nea;Pe cerul întinsse-nvârte, cu ei, forța cuiva.Totul e spațiu;firul de mac vibrează carnalși-o goală femeiealunecă-n vânt, pe-o coamă de val.Nimic nu sunt eu,lumină, reflux sau trup plutitor;e-al vântului totși aeru-i vânt mereu călător.Viento.Cantan las hojas,bailan las peras … Citește mai mult
Așa cum din profunzimea muziciiînmugurește-o notăcare-n timp ce vibrează crește și se subțiază,până când într-o altă muzică devine tăcută,așa răsare din străfundul tăceriialtă tăcere, turn ascuțit, pumnal,și se ridică, și crește, și ne suspendă,și-n timp ce se-nalță cadamintiri, speranțe,micile și marile minciuni,și-apoi vrem să țipăm, dar strigătulse estompează-n trahee:se revarsă-n tăcere,acolo unde tăcerile amuțesc. Silenciode … Citește mai mult
Ochii tăi sunt patria fulgerului și a lacrimii,tăcere care vorbește,furtuni fără vânt, mare fără valuri,păsări încarcerate, sălbăticiuni aurii și amorțite,topazuri impure ca adevărul,toamnă în luminișul poienii unde cântă lumina pe umărul unui arbore și unde toate frunzelesunt păsări,plajă pe care dimineața o găsește constelată de ochi,coș cu fructe de foc,minciună care se hrănește,oglinzi ale acestei … Citește mai mult
Ascultă-mă aidoma celui ce-ascultă ploaia,nici atentă, nici gânditoare,pași plutind, plouă mărunt,apă devenind aer,aer devenind timp,ziua încă nu s-a sfârșit,noaptea nu a sosit încă,nălucirile cețiiașteaptă după colț,fantasmele timpuluila cotitura acestei așteptări,ascultă-mă aidoma celui ce-ascultă ploaia.Fără să mă auzi, auzind ceea ce spuncu ochii deschiși spre suflet,adormită cu toate cele cinci simțuri treze,plouă, pași imperceptibili, murmur de … Citește mai mult
O tăcere de aer, lumină și cer.În liniștea transparentăziua se odihnea:transparența spațiuluiera transparența tăcerii.Lumina nemișcată a cerului pacificacreșterea ierburilor.Gâzele pământului, printre pietre,sub aceeași lumină, erau pietre.Timpul se împlinea în minut.În liniștea absorbităse consuma după-amiaza.Iar o pasăre cântă, săgeată subtilă.Pieptul de argint rănit vibră cerulse mișcară frunzele,ierburile se treziră..Și simții că moartea era o săgeatăpe care-o … Citește mai mult
Două trupuri unul lângă altulSunt uneori două valuriMarea lor este noaptea.Două trupuri unul lângă altulSunt uneori două pietrePustiul lor este noaptea.Două trupuri unul lângă altulSunt două rădăcini uneoriPământul lor este noaptea.Două trupuri unul lângă altulSunt uneori două săbiiFulgerul lor este noaptea.Două trupuri unul lângă altulSunt două stele, din cerul golPrăbușindu-se.
Mâzgâliturăde Octavio Paz.C-o bucată de cărbunecu creta mea spartă și creionul roșudesez numele tăunumele gurii taleurma ta plantarăpe un perete-al nimănuiPe ușa interzisăîți gravez numele trupuluipână când tăișul cuțitului meusângereazăși piatra țipăși zidul respiră aidoma unui piept.
Închide ochii și pierde-te-n întuneric,sub frunzișul roșu al pleoapelor.Scufundă-te-n aceste vârtejuride sunet ce zumzăie și cad,și răsună acolo, în depărtare,până-n străfundul timpanului,ca o cascadă asurzitoare.Scufundă-ți ființa-n întuneric,îneacă-ți pielea,adânc, în măruntaiele tale;ce te uimesc și-ți orbescosul, o scânteie palidă,iar între abisuri și golfuri tenebroasedeschide-ți penajul albastru spre focul rătăcitor.În astă umbră fluidă a visuluiți se umezește … Citește mai mult
Lui Juan García Ponce.Ca și aerulce se-adună și se destramăpeste paginile geologiei,pe masele planetare,clădirile sale invizibile– omul.Limbajul său este doar un grăunte,dar învăpăiat,în palma spațiului.Silabele sunt incandescențe.De asemenea sunt plante:rădăcinile lorfrâng tăcerea,ramurile lorconstruiesc sălașe-ale sunetelor.Silabe:se leagă și dezleagă,se joacăde-a potrivirea și nepotrivirea.Silabe:se rumenesc pe frunțiși-nfloresc pe buze.Rădăcinile lorbeau întuneric, mănâncă lumină.Graiuri:arbori incandescențicu frunzare de ploi.Vegetații … Citește mai mult