Versuri corectate și adnotate
Ți-aș spune cevadespre noi,despre zăpada de-afară,despre dragostea mea.Ți-aș spune ceva,orice,numai să nu crească iarba tăcerii între noi.Ți-aș spune cevace-ai știut,sau ce știu,dar a-nceput să crească iarba tăcerii între noiși s-au rătăcit sunetele din cuvântul târziu.
Tu mergi lângă întrebările mele,Eu merg lângă liniștea ta.Tu mergi lângă zorii dragostei mele,Eu merg lângă amurgul părului tău.
E o rană în scândura ușiiunde-am bătut și n-a răspuns nimeni.Deschideți ușa cu grijă,să nu loviți rana cu cheia.
Tu spui, liniștit, „adevăr”.Ei se uită la tine și tac,fără să priceapă ce vrei,dar pentru că sunt oameni educațiîntreabă: „Cât costă?”Tu le arăți mâinile goale,dar ei nu mai pricep gestul de multși, nedumeriți, dau să plece.Tu alergi și le spui: „speranță”.Politicoși, ei se opresc și te întreabăîncă o dată: „Cât costă?”Iar tu nu știi ce … Citește mai mult
Și picăturile de sânge știu ce înseamnă acasă.Altfel, s-ar rătăci prin corpși ar uita să se întoarcă la inimă.
Potecă secată fără să știu.De ce a rămas prăfuită de umbră,de ce insomnia rătăcește nocturnnumai în jurul ochilor noștri?
(…) În „Revolta maselor”, Ortega y Gasset zicea că politicianul face ca lucrurile să fie din ce în ce mai confuze, în timp ce intelectualul se străduieşte să le facă mai limpezi. Problema e dacă noi corespundem acestei caracterizări. Uneori am nişte îndoieli, deoarece există un anumit relativism moral chiar în rândurile noastre, ale intelectualilor, … Citește mai mult
Marea lovește digul pe care în seara aceean-am avut curajul să mergem până la capăt. Piatra udăluneca și, la un pas de noi, era ruptă. Dacă eram neatenți,ne puteam prăbuși în apa ce fierbea dedesubt.Dar am fost atenți. Ca totdeauna. Atât de atenți,încât într-o zi vom renunța să mai pătrundem pe dig.Ne vom mulțumi să … Citește mai mult
E ora când bate în amurgîn grele orologii de aramă,când arborii se leagănă sonorși neștiute cântece ne cheamă.E ora când culorile adormca ultimul acord dintr-o sonatăși nuferii luminilor pe lacfoșnesc loviți de-o luntre-ngândurată.E ora când se plimbă-ndrăgostițiiși-n jurul lor tăcerea-i de mătase,când floarea din cireșii de neono poartă vântul, albă, printre case.E ora când orașul … Citește mai mult
O pasăre cu o singură aripăşi cu aripa transformată în lanţ,o pasăre cu o aripă rămasă să spereşi alta pe care o târăşte în zbor,o pasăre-mi trece noaptea prin somnşi dimineaţa o găsesc răstignităîn acelaşi loc unde searaam lăsat-olovindu-şi lanţul cu aripa.