Octavian Paler – Paradoxul Vremurilor Noastre

Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem:clădiri mai mari, dar suflete mai mici;autostrăzi mai largi, dar minți mai înguste.Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin;cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puțin.Avem case mai mari, dar familii mai mici,Avem mai multe accesorii, dar mai puțin timp;avem mai multe funcții, dar mai puțină minte,mai multe … Citește mai mult

Octavian Paler – Moartea Ca Spectacol

O dată cu moartea lui Ioan Paul al II-lea se încheie mai mult decât un pontificat. Se încheie – poate fără să ne dăm seama – o epocă. Şi greşesc, oare, spunând că secolul XX se sfârşeşte, cu adevărat, abia acum? Îmi place să cred că secolul XX n-a excelat doar prin regresul interior care … Citește mai mult

Octavian Paler – Focul

Nu-i adevărată povestea că oamenii au descoperit focullovind două pietre.Focul a apărut altfel, când singurătatea primului oms-a lovit de prima întrebare,când un om s-a gândit să prefacă rănile lui în speranţă,să-şi lumineze mâinileşi teama de el.Poate focul n-a fost decât un mijloc de a lupta împotriva cenuşii,când vulturii coboară în noişi ne temem.

Octavian Paler – Moartea Cuvintelor

Un chip de nisipşi mâini de nisipşi limba în gură mi-e tot de nisipnu mai pot să spun nimic în apărarea meaîn acest tribunal de nisipcu lumini de nisipgrefieri de nisipşi cineva care întoarce clepsidra.Tot ce-am iubit s-a transformat în nisip,tot ce-am greşit s-a transformat în nisipşi judecători de nisipmă judecăşi mă condamnă la moartepe … Citește mai mult