Nina Cassian

Nina Cassian – Micul Prinț

de

Elogiul candorii.Știu să întrebDespre miei, despre flori.Odată-ntr-o pădureAm sărutat un izvor.Știu ce uimită-iCuloarea albastră.Am o grădinăȘi o fereastră.Mai am și o carteFoarte subțireÎn care nu-ncapedecât o iubire.Pot să-mi iau locullângă tine, pe stea?– Da, spuse prințulEști prietena mea.

Nina Cassian – Drum

de

Prin ale toamnei văi prelungiCu tine am umblat odată.Ciorchinul lunei sta să cadă— Și nu mai pot uita de-atunci.Oare-o fi fost pe-aproape viaDe mă-amețeam atât de rău?Sau era numai gustul tăuCare-mi statornicea beția?.Atâta știu: că aș fi mersCu tine, viața mea întreagă,Și frunzele fără de vlagăMi-ar fi părut atât de verzi!

Nina Cassian – Iubitul Cel Prost

de

Voi scoate o antologie a mișcărilor mâinii(Mâna ta e rece ca o furculiță).Strânge cu fărașul tot ce mai rămâne:Ochiul tău de baltă, gura ta pestriță.Am, de veselie, patruzeci de dinți.Nu pricepi o iotă, am vâslit destul,Deci, să spunem gloatei: Domnul e sătul,Mergeți toți acasă-n paturi mai fierbinți.Îmi vârâsem capul cu sila în pieptȘi-am crezut că-i … Citește mai mult

Nina Cassian – Amor Advers

de

Nu rup mărăcinele.Poate că-mi vrea binele.Mai aproape vin de el,îl ating și sfântul sângeînroșește mâna-mi dreaptăca pe un petic de drapel.Sângele îl las să crească,fața-n sânge mi-o ascund.Sunt o-nvingătoareși nevinovată mască.De o viață-așa mă ținedragostea în mărăcine.

Nina Cassian – Romanța cu Țânțar

de

Îți mai aduci aminte, toamnă?Era târziu. Eram o doamnă.Aveam lungi rochii-n roz, lila,Și-l aveam pe vino-ncoa.Sub forma unui cățelușCu ochi de cocs, cu bot de pluș.Fugind de sufletele moarte,De-atâtea ori ieșeam din carte,Ma lepădam de privilegiiVisând să pot rosti « exegi »,Să las pe drumul nimănui,Clădiri, poeme și statui.Îți mai aduci aminte, vară?Era-n amurg. Eram … Citește mai mult

Nina Cassian – Plimbări

de

Aeriene panglici legatede-ndrăgostiți în părul aspru al marilor orașe;cotite dureri când despărțirea smulgeboschetul de sărutări, sădind în loc absența;plimbări neputincioase ce istovesc decorulcând farurile taie intimitatea-n douăși nimeni nu tresareși fețele-n lumină sunt două pietre-ovale;plimbări când brațul tău se-atinge scurtde celălalt braț, umplându-l de răcoareși de pârjol; când povesteștică ai mai fost pe-aici, dar niciodatăn-ai … Citește mai mult

Nina Cassian – Dialog

de

– Frunze de toamnă, frunze natange,Miezuri de piersică, pline de sânge,Cum v-ați rănit atât de cumplit?– N-am bănuit, n-am bănuitCă soarele poartă-un cuțit, un cuțit.Îndrăgostiții cei lași.Fiecare anotimp ne despartepe unul de celălalt și ne-apropie de moarte.Vezi-le cum trec și se scutură, vezi-le,florile, spicele, frunzele, zăpezile..Iubirea noastră cea marea rămas închisă-n sărutare,de buzele noastre strivită,ca … Citește mai mult