Leonid Dimov – Versuri.pro https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png Leonid Dimov – Versuri.pro https://versuri.pro 32 32 Ciclism https://versuri.pro/leonid-dimov-ciclism https://versuri.pro/leonid-dimov-ciclism#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88084 →]]> Pe alee, gramadă, în praf.
Am lăsat bicicletele toate:
Încercam să-nvelim în cearșaf
O bucată de demnitate.
Ne dăduserăm jos mai de mult;
Numai lacrimi, sudoare și clisa.
Mestecam câte-un sâmbure ocult
De cireașă, de măr, de caisă.
Eram mulți, eram tineri și goi.
Diavoli sumbri plesneau de grăsime.
Într-o tufă de iederi, mierloi
Din suburbii chema calicime.
O, lumină! O, cheiuri! Oraș!
O, șoptirile-n porți, pe-nserate:
Ne-au adus în rozalb sufertaș,
zâmbitoare neveste, de toate.

]]> https://versuri.pro/leonid-dimov-ciclism/feed 0 Rondelul Sfintei Fără Sfânt https://versuri.pro/leonid-dimov-rondelul-sfintei-fara-sfant https://versuri.pro/leonid-dimov-rondelul-sfintei-fara-sfant#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88085 →]]> Era o sfântă fără sfânt,
Fără credință, fără casă,
Avea doar inimă și gând
Și-o fustă verde, de mătasă.

Cu astragal și iacint
Venea la fiece mireasă,
Ea, mica sfântă fără sfânt,
Fără credință, fără casă.

Și ne-am adus aminte când
În toamnă negură se lasă,
Cum lângă noi, de noi visând
Că nu ne vede și nu-i pasă,
Era o sfântă fără sfânt.

]]> https://versuri.pro/leonid-dimov-rondelul-sfintei-fara-sfant/feed 0 Tramvaiul 2 https://versuri.pro/leonid-dimov-tramvaiul-2 https://versuri.pro/leonid-dimov-tramvaiul-2#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=17767 →]]> Nu-ți pierde cumpătul. Cetatea
Decolorată ne-a-nșelat:
Străzile, turlele, etatea
Sunt parcă dintr-un alt veleat.
Suind alee alburită
Clădirile parc-au oftat.
În jur, pădurea-i înnegrită
De plante dintr-un neam ciudat.
Dar, iată, ocolind pădurea
E chiar tramvaiul nostru 2
Și chiar Iisus zâmbind aiurea
Sus, pe platforma dinapoi.

]]> https://versuri.pro/leonid-dimov-tramvaiul-2/feed 0 După-amiaza https://versuri.pro/leonid-dimov-dupa-amiaza https://versuri.pro/leonid-dimov-dupa-amiaza#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=17783 →]]> Balaurul ucis de-atâtea ori
De bunii duci ai lumilor aceste
Ascunde-n iris lire de culori
Și-n fiecare solz câte-o poveste.
Găsitu-l-am pe-o floare de tulipă
Uscată galben într-o carte veche.
Purta ineluri grele pe aripă
Și pietre nestemate în ureche.
L-am întrebat: felia de coral
Din ochiul lui ce vrajă nouă țese?
Deși știam: un șipot sideral
În solnițe pustii prin după-mese.

]]> https://versuri.pro/leonid-dimov-dupa-amiaza/feed 0 Vitraliu (II) https://versuri.pro/leonid-dimov-vitraliu-ii https://versuri.pro/leonid-dimov-vitraliu-ii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=17799 →]]> Au coborât în lunci de soc
Sinili din cerul strâns ghioc
De-un cavaler și-o monahină
Pe marea râpă levantină.
Nu vă speriați. În noaptea mică
A înviat o mucenică,
Prea cuvioasă, prea nevie,
E-un zâmbet galeș în dimie.
Plutind prin iedere, prin vițe,
În clinchet moale, de iglițe,
Din amintiri ea croșetează
Un mov Eden ce-a fost să-l vază.

]]> https://versuri.pro/leonid-dimov-vitraliu-ii/feed 0 Suntem cu Toții Niște Negri Cai https://versuri.pro/leonid-dimov-suntem-cu-totii-niste-negri-cai https://versuri.pro/leonid-dimov-suntem-cu-totii-niste-negri-cai#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=17815 →]]> Suntem cu toții niște negri cai:
De dimineață izgoniți din rai,
Și galopăm printr-un oraș
Necunoscut. Galopăm năprasnic, galopăm iabraș,
Nu ne mai ajung străzile. Mereu mai departe.
Abia apucă locuitorii să se dea deoparte,
Sărim peste gardurile cu flori de fier,
Nechezăm din cartier în cartier,
Umplem tramvaiele cu abur învinețit,
Emanat din crupele noastre la nesfârșit –
Apoi ne dăm jos și galopăm din nou
Prin pasajele clătinate de ecou,
Prin grădinile cu copii de granit
Și păuni îndurerați, țipând alburit,
O! scâncetele pruncilor părăsiți în bazar,
O! metempsihozele neașteptate din intrări la bar
Și-atâtea întâmplări până când
Am părăsit orașul acela blând
Și-am început a galopa
Pe câmpia friguroasă de verde ce era.
Alergam de-o eternitate
Fără să vedem că, din spate,
Câmpia se îndoia întunecând zările,
Simțeam un fel de mucigai cum ne-nțeapă nările,
Dar niciodată n-am fi știut
Că-n spatele nostru se-ndoaie câmpia de lut
Dacă n-ar fi început să se-nchidă ca o carte
Și din față și din fiecare parte
Din ce în ce mai deasupra, din ce în ce mai jos,
Până când ne-am oprit și ne-am cuibărit frumos
Drept în mijloc, toți la un loc, negri și fremătători,
Cu dinții luminând în loc de zori,
Cu copitele trase pe sub pântece,
Tresărind în întunericul plin de cântece.

]]> https://versuri.pro/leonid-dimov-suntem-cu-totii-niste-negri-cai/feed 0 Ștampă https://versuri.pro/leonid-dimov-stampa https://versuri.pro/leonid-dimov-stampa#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=17831 →]]> Să strângem din copacii joși
Și să le dăm ofrandă dimineții.
Azi s-au ivit în ceață prinți frumoși
Și bube vechi le scormone poeții.
Să plângem de destinu-le amar
Când rătăcesc la noi, după iubite.
Dar să-i uităm. Vor nimeri ei iar
La mese de legendă, rotunjite…
Salcâmii gem de floare dureroasă,
Cad lumânări nătânge-n tânăr crâng.
Privește: călăreți mergând spre casă
Ne poartă bucuria la oblânc.

]]> https://versuri.pro/leonid-dimov-stampa/feed 0 Relicvar https://versuri.pro/leonid-dimov-relicvar https://versuri.pro/leonid-dimov-relicvar#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=17768 →]]> A pătruns un fum nemeritat
Peste câinele negru cel împăiat
În sala cu nenumărate relicve derizorii.
Vin puișorii! Vin puișorii! Vin puișorii
Aurii de găină, i-auzi?
Cum ciurliucăie printre cucuruzi
Pe marea tapiserie rurală,
Tulbure, aproape nouă și confidențială,
Așezată pe peretele din față,
Reprezentând înecarea Lumii Noi în verdeață.
Și mai sunt gramofoane, și mai e
O cutie cu capac de smalț: un cloisonne,
Singurul obiect funcțional
Plin cu depozit ancestral
De pulbere împărțită-n două:
O parte mai veche, alta mai nouă.
Dar,
Deși pare ciudat și rudimentar,
Dacă-ți încordezi auzul mai tare,
Ai să distingi o fanfară sfâșietoare,
Atât de depărtată,
Atât de înceată,
Că scad toate buluc să se secere
Către microcosm, printr-un punct de trecere.

]]> https://versuri.pro/leonid-dimov-relicvar/feed 0 Vis cu Dentiști https://versuri.pro/leonid-dimov-vis-cu-dentisti https://versuri.pro/leonid-dimov-vis-cu-dentisti#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=17784 →]]> Miezul nopții. Dincolo de rampă
S-au aprins brațele terminate cu lampă.
E-o clădire albă până la stele
Cu dentiști în alb și clești de oțele,
Și tuturor, așa cum ședem cuminte,
Ni se va scoate, la semnul cuvenit, un dinte.
Apoi vom ieși, cârduri, pe marile portaluri,
Mereu alții, mereu noi, valuri, valuri,
În sunet de fanfare, în noaptea uleioasă,
Care pe jos, care-n caleașcă de patru iepe trasă,
În definitiv, așa-i semnul de toamnă:
Dinte scos moarte înseamnă..
Mai bine să ne suim în primul tren,
Oriunde ne ducem ajungem în Eden,
Edenul edenat, edenul ardent,
Cu livezi de caiși cât un continent
Încăput tot în căputa roasă
Din vitrina cizmăriei de-acasă.
E, desigur, tot noapte, trec tot tramvaie
Parcă vorbind singure-n ploaie
Și tot intrăm cu exemplare fox de zgardă
La urgență, în camera de gardă,
Aflată chiar la gară, pe peron, lângă tren,
Sub felii de lumină emanând arsen.

]]> https://versuri.pro/leonid-dimov-vis-cu-dentisti/feed 0 Cina cu Marina https://versuri.pro/leonid-dimov-cina-cu-marina https://versuri.pro/leonid-dimov-cina-cu-marina#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=17800 →]]> Lasă-mă, cerule, să râd pe spate:
Mi-au gâdilat inima frunzișe vărsate.
Livadă rece, ninsori ce scuturi,
Nu mă lăsa să dorm somn cu fluturi.
Ceară ce picuri de sus, din pădure,
Sparge-te, gală, de degete dure
Ca seara să bată-n cetate la poartă
Cu sumbri soldaţi desenaţi ca pe hartă.
Să tremure verzi jumătăţi de văpaie
Aprinse nostalgic în ochi de tramvaie
Şi zgomot de ţurţuri să cadă pe stradă
Rotind amintiri de Crăciun cu zăpadă.
Opreşte-te. Uite, e uşa deschisă,
Ne cheamă lucarne prin conuri de tisă,
La creştete, masa imensă aşteaptă,
Cu câte un tacâm sub lumina coaptă,
Prelung să tăiem pagurii aduşi
Din Africi, de cafri în frac şi mănuşi,
Meduzele roze gătite cu cimbru
Cu fructe de mare pe spată de zimbru,
În sos ecumenic, anguile cu tic,
Calmari îngropaţi, violet, în aspic
Şi alte, din marea Japoniei, feluri
Cu turme de sepii gonind în cerneluri.
Lumina o scade la pragul ei verde
Şi-nfige cuţitul adânc în lacherde.

]]> https://versuri.pro/leonid-dimov-cina-cu-marina/feed 0