Ion Caraion – Pagina 44

Pe Câmp

Pe câmp / sub veșteda pală de fân / putrezea hoitul unui om. / Cineva … →

A fost o mare a noastră și-un cer al nimănui / Pustietatea își bătea cuiele … →

Mă uit în păsări / Ploua se uită în crivăț / Mă uit în soare … →

Toate popoarele au fost pedepsite / și toate vor merge în robie, / unele pentru … →

N-am limpezit nimic / Perpetuă ceață / Și n-a fost lumea mai clară / După … →

Nu-ți fă urcior din inima-mbrâncită. / Bucuria nu rămâne ca un șervet pe care / … →

Ouăle acelui copac de piatră / Cele două sexe ale timpului / Înțelege-te cu muștele! … →

Unii nu-nțeleg, se uită / triști la cântecele negre, pline: / „Pentru ce nu scrie … →

Mere negre, ca putrezii / genunchi ai morții. / Gunoiul tresaltă.. / Sau apa? Sau … →

Din frumusețea noastră rămâne moartea și nostalgia. / Singuri în speranță, singuri în deznădejde, / … →