Ileana Mălăncioiu – Versuri.pro https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png Ileana Mălăncioiu – Versuri.pro https://versuri.pro 32 32 Joc https://versuri.pro/ileana-malancioiu-joc https://versuri.pro/ileana-malancioiu-joc#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88211 →]]> Îmi iau numărul meu de pietre
și le așez cât mai riscant
și-ncep jocul convinsă
că oricum voi pierde.
De ce joci, totuși?
mă veți întreba.
Ce altceva pot să fac?
vă voi răspunde.
Apoi liniștită
voi muta mai departe
piatră după piatră
munte după munte.

]]> https://versuri.pro/ileana-malancioiu-joc/feed 0 În Cele Patruzeci de Zile https://versuri.pro/ileana-malancioiu-in-cele-patruzeci-de-zile https://versuri.pro/ileana-malancioiu-in-cele-patruzeci-de-zile#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26267 →]]> În patruzeci de ani n-am învățat
cât am învățat în cele patruzeci de zile
când nu mai aveam nevoie
de nicio învățătură.
Nu trebuia decât să știu să merg
până la capăt și să-mi dau drumul
în viața de după aceea
ca pe marginea unei prăpăstii.
Mergeam de dimineața până seara
și mă gândeam cum tu nu mai știi
nici măcar să mergi și cum ai să-nveți
numai în cele patruzeci de zile
cât au învățat alții
în patruzeci de milioane de ani
când nu mai aveau nevoie
de nicio învățătură.

]]> https://versuri.pro/ileana-malancioiu-in-cele-patruzeci-de-zile/feed 0 Cântec https://versuri.pro/ileana-malancioiu-cantec https://versuri.pro/ileana-malancioiu-cantec#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26283 →]]> Lumea e tot mai tristă și mai grăbită
Pâinea e tot mai scurtă și mai turtită
Fără ca nimeni s-o vadă
Poezia a coborât în stradă.
Se uită-n toate părțile deodată
Orice drum tot acolo duce
Timpul melancoliei a trecut
Ea încotro s-o apuce.
Poezia a coborât în stradă
Poezia șade încă o dată pe baricade
Dar lumea e grăbită, dar strada e pustie
Dar cine să mai citească acum poezie?.
(din volumul Urcarea muntelui)

]]> https://versuri.pro/ileana-malancioiu-cantec/feed 0 De Spaima Unei Clipe https://versuri.pro/ileana-malancioiu-de-spaima-unei-clipe https://versuri.pro/ileana-malancioiu-de-spaima-unei-clipe#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26299 →]]> De spaima unei clipe mai senine
Ce-n taină-mi pregătește o spaimă și mai mare
Mă-ntorc peste prăpastia pe care
Cu spaimă am trecut-o către tine.

Un gol imens mă ține tăcut deasupra lui
Și mută munții către care vin
Simt marginea prăpastiei pierind
Asemeni unui orizont divin.

Fă un hotar mai sigur între mine
Și între țărmul tău care s-a dus
Vreau să m-apropii fără să te văd
Mi-e frică și merg ca privită de sus

]]> https://versuri.pro/ileana-malancioiu-de-spaima-unei-clipe/feed 0 Mă Uit în Sufletul Tău https://versuri.pro/ileana-malancioiu-ma-uit-in-sufletul-tau https://versuri.pro/ileana-malancioiu-ma-uit-in-sufletul-tau#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26268 →]]> Mă uit în sufletul tău desprins de trup
Și ajuns în miezul nopții la mine-n odaie,
E trist, e obosit, e singur,
Nu e-nvățat să umble fără straie.
De carne și de oase, nu e-nvățat
Să se uite cineva drept în el,
Șade în fața mea și luminează
Și tremură ca un miel.
Îi dau drumul prin întuneric
Și plutește pe ape
Și se întoarce spre trupul
În care nu mai încape.

]]> https://versuri.pro/ileana-malancioiu-ma-uit-in-sufletul-tau/feed 0 Dorința https://versuri.pro/ileana-malancioiu-dorinta https://versuri.pro/ileana-malancioiu-dorinta#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26284 →]]> Să am un loc al meu anume unde să plâng dacă se poate,
Cu capul sprijinit în palme și nimenea să nu mă știe,
Când lacrimile arse-mi urcă-ncet până la piept și cresc
Și trec apoi deasupra lui și se înalță spre bărbie.
Să simt că-ncepe să mă-nece această plângere prelungă
Și nu e nimeni să mă scoată din ea și să încep să țip
Cât pot către pereții care se clatină-mprejur de parcă
Au fost zidiți dintr-o greșeală pe-o temelie de nisip.
Pe urmă trupul să se lase-ncet prin lacrimile limpezi
Și să se vadă cum se-nalță deasupra ca un înecat,
Să nu se știe dacă-n clipa în care-am început să plâng
Și să mă văd prin plânsu-acesta eram femeie sau bărbat.
Și-atunci să vină cineva de primprejuru-acestui loc
În care-am fost lăsată-anume și să vă cheme să vedeți
Că trebuie să mă alunge, fiindcă am plâns atât de mult
Încât de-un timp au început să curgă lacrimi prin pereți.

]]> https://versuri.pro/ileana-malancioiu-dorinta/feed 0 Ca Îndelung Mângâiat https://versuri.pro/ileana-malancioiu-ca-indelung-mangaiat https://versuri.pro/ileana-malancioiu-ca-indelung-mangaiat#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26300 →]]> Ca îndelung mângâiat este trupul său
Leneș un singur ochi i se desface
Asupra capului adus alături
În întunericul în care zace.
Deschide și celălalt ochi, o rogi
Afară e lumină de multă vreme
Un copil cu plânsul abia oprit
Începe în șoaptă să ne cheme.
Tremură glasul lui de miel
Până la singurul ochi deschis
În capul de gresie al femeii tale
Ca într-un dulce vis.
Deschide și celălalt ochi, o rogi
Mâna ta însăți încercând să ia
O pojghiță de piatră ca o pleoapă
De pe un loc prin care ar putea vedea.

]]> https://versuri.pro/ileana-malancioiu-ca-indelung-mangaiat/feed 0 Într-o Așteptare Apăsătoare https://versuri.pro/ileana-malancioiu-intr-o-asteptare-apasatoare https://versuri.pro/ileana-malancioiu-intr-o-asteptare-apasatoare#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26269 →]]> Azi nu mai scriu versuri, nu mai visez,
Nu mai tremur, nu mai plâng, nu mai sunt,
Într-o așteptare apăsătoare m-am îngropat
În mine însămi ca într-un mormânt.
Coboară un înger în el și mă caută,
Nu mă găsește și crede că-am înviat,
Doamne, cât de naivi sunt și îngerii ăștia
Care de-atâta vreme nu au aflat.
Că nu învie morții, e în zadar (copile),
Oricâtă speranță, oricâtă îndoială, oricât
Ar plânge mironosițele în acest cimitir
În care mi s-a făcut urât.
Să tot ascult plânsul lor care nu se mai termină,
Să tot încerc să ies din acest noroi,
Să tot dau la o parte lespedea asta grea
Pe care nu știu cine o pune înapoi.

]]> https://versuri.pro/ileana-malancioiu-intr-o-asteptare-apasatoare/feed 0 Bufonul https://versuri.pro/ileana-malancioiu-bufonul https://versuri.pro/ileana-malancioiu-bufonul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26285 →]]> Cineva se uita la capul meu
Ca Hamlet la țeasta lui Yorick
E capul bufonului, zicea
Și-mi pare rău că l-am făcut pe rege să râdă
Când trupul meu de durere se tăvălea.
Și-mi părea rău că însuși îndureratul Hamlet
Își amintea doar de râsul stârnit
Și-avea putere să se scoale
Din groapa lui să mă privească
În orbitele goale.
Cum ar privi-o în ochi pe Ofelia
După ce a fost dusă de ape
Șapte ani și mai bine
Sau cum l-ar privi pe bătrânul său tată
Sau cum s-ar privi pe sine.
În clipa de supremă nebunie
În care râsul și plânsul sunt totuna.
Nu-nțelegeam de ce dăduse tonul.
Ca regii să-mi ia capul în mâini și să-l privească
Înduioșați cum și-ar privi bufonul.
Apărând cu spaimă cuvântul
Zborul devenise un fel de boală
Ca mersul somnambulului pe acoperiș
Mă rugam să am aripi de plumb ca morții
Și să mă las în jos pe furiș.
Într-o bucată de pământ anume
Pe care o memorie suspectă
Mă făcea s-o știu încă pe dinafară
Ca orice mort ce se respectă.
Dar nu puteam cădea decât rostind
Cuvântul ce închis în el ține
Și era ca și cum odată numindu-l
Locul acela nu mai era pentru mine.
Zborul devenise un fel de boală
Îngrozitoare, dar pluteam mai departe
Apărând cu spaimă cuvântul sfânt
Până la granița care-l desparte.
Ca pe ceva al meu foarte intim
Închis în sufletul ce n-a capitulat
De vorbele care-așteaptă să-l calce
Asemenea oștirii lui nimeni împărat.

]]> https://versuri.pro/ileana-malancioiu-bufonul/feed 0 Am Început Să Aștept https://versuri.pro/ileana-malancioiu-am-inceput-sa-astept https://versuri.pro/ileana-malancioiu-am-inceput-sa-astept#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26301 →]]> Am început să aștept, se apropie,
În vis sufletul face exerciții de ieșire
Din trupul care stă nemișcat,
Întunericul pare în afară de fire.
Și de timp și de orice iluzie,
Încăperea mea este un ținut pustiu
Prin care se rotește căutând ceva
Și bucuros că e încă viu.
Face în taină salturi ireale
Împrejurul meu și în sus și în jos
Să afle cum va fi desprins de trup
Și să se-ntoarcă iarăși în cutia de os.
Făcută anume pe măsura lui
În care îi era cald și bine
Și în care de trei ori pe zi i se îngăduia
Să se apropie de tine.

]]> https://versuri.pro/ileana-malancioiu-am-inceput-sa-astept/feed 0