Hilde Domin – Gura Ta Pe A Mea
Gura ta pe a mea.Am pierdut toate contururile.O mie de flori miciși-au deschis cupelepe corpul meu.
Versuri corectate și adnotate
Gura ta pe a mea.Am pierdut toate contururile.O mie de flori miciși-au deschis cupelepe corpul meu.
Mai puțin decât speranța pentru elE întotdeauna omulCu o singurăMână.Doar crucificatulCu amândouă mâinileDespărțite una de alta acela e: Aici-Sunt-Eu!
Ce puțin folositoare sunt,Ridic degetul și nu lasnici cea mai mică linieîn aer.Timpul îmi șterge fața,a început deja.În spatele pașilor mei, în prafploaia spală stradaca o gospodină.Am fost aici.Trec fărăa lăsa urme.Ulmii de pe drumîmi fac semn deîndată ce vin,salut verde-albastru-auriu,și mă uităabia ce am trecut.Trec dincolo –dar las poate doartonul mic al vocii mele,surâsul … Citește mai mult
MOTO: „pentru ca între noitotul să înceapă altfel!”.Libertatevreau să teduc spre cântecul occidental.O suflu nocturn al sufletului:Ciobanii coboară din întunecata pădureunde se joacă sălbaticele flori verzi șiizvoarele umile susură.O, sunetul vechi al clopotului,sânge înflorit pe piatra de sacrificiusub strigătul păsării singuraticepe tăcerea verzuielor a iazuri.Oh, cruciadele lor și torturile acerbeale cărnii, fructe violete căzuteîn grădina … Citește mai mult
Mă întind,nu mănânc și nu dorm,nu-mi ud florile.Nu merită nici să ridic degetul.Nu aștept nimic.Vocea ta care m-a îmbrățișat,au trecut multe zile de atunci,am mâncat în fiecare zio bucățică din ea,am trăit multe ziledin ea.Modestă ca animalele săracilorcare de pe marginea drumuluismug fire rare de iarbăși cărora nu li se dă nimic.Atât de puțin, atât … Citește mai mult
Poeziile fericirii sunt cele mai frumoase.Precum floarea este mai frumoasă decât tulpinacare le răsare,așa și poeziile fericirii sunt mai frumoase.Precum pasărea este mai frumoasă decât oul,ce frumos este când lumina răsare, astfelși fericirea este mai frumoasă.Și mai frumoase sunt poeziilepe care nu le voi mai scrie.
Suntem cufundațiși cu apa potopului spălați,ne udămpână la pielea inimii.Dorința pentru peisajulde cealaltă parte a liniei lacrimalen-are niciun sens,dorința de a păstra primăvara înflorită,dorința de a fi cruțați,n-are niciun sens.Sens are rugăminteaca la răsăritul soarelui porumbelulsă aducă ramura din măslin,ca fructul să aibă aceeași culoare ca floarea,ca frunzele trandafirului la pământsă formeze o coroană luminoasă.Iar … Citește mai mult
1Un vad uscat de fluviu,un rând de pietre albevăzute de departeaici doresc să scriucu litere claresau pe o haldă de moloz,de prundiș,prundișul alunecându-mi pe sub rânduriprăvălindu-sepentru ca delicata viață a cuvintelor meletotușisă fie un Tot al literelor.2Litere miciexactepentru ca cuvintele să vină cu pas ușorpentru ca cuvintele să se strecoare încetpentru a merge înspre acolo,înspre … Citește mai mult
Toate vapoarele meleși-au uitat porturileiar picioarele mele pe drumul.Nimic nu va fi semănat și nici recoltatfiindcă nu există niciun trecutniciun viitor,nicio scenă pe zi.Doar cea mică,fragedă distanțădintre tine și mine,pe care tu nu o diminuezi.
Drepturile mele (cine le crede astăzi?)au fost mai întâi un trandafir înfloritplin de fluturi.Dintr-o dată, aproape fără pregătire,cum cineva este împins și cade,și-a pierdut frunzeleși a devenit palid și gol:o mână de omca și celelalte.Tu-ți amintești.Farfuria din stânga meacare ți-a adăpat păsăriles-a spart.Tu știi cât timp cioburileau rămas în grădina noastră.E adevărat, eu aș fi … Citește mai mult