Grigore Hagiu – Presentiment

Presentiment.De azi ceva se-ntâmplă printre stele,înfiorateDe un tainic puls şi-n arboriiDin care am fost smulsRetrase-s iarăşi simţurile mele.La pândă cu sămânţa stau ascuns, Rotindu-şi cerurile mult mai grele, Să-mi cadă-a beznelor străveche piele Când sunt de firul ierbii străpuns.La ţărmurile cele-ndepărtate,La cei doi poli lipsiţi de greutate, Planeta primăverii iar răsareŞi nu ştiu-n care trup … Citește mai mult

Grigore Hagiu – Fluier de Os

Fluier de os, axă a Lumii,fior al golului făcut să sune,pe trunchiul tău pământul se învârteşi stelele pocnind în noapte.La baza ta trântiţi în iarbăŞi-n inimile lor înfipt mocanii,Mioritic tot te mai audŞi dacă vârful tău deasupraSe termină undeva de bună seamă,zeii au lăcaş acolo şi sorii cum te-nconjoară.Din toate părţile deodată eştiTu singur ţie … Citește mai mult

Grigore Hagiu – Arta Poetică

Aceste păsări cresc din mineLa început au numai ciocul ascuțitMă devorează-ncet pe dinăuntruFiecare izbitură-n carnea meaLe-adaugă o pană la aripă.Împădurit de păsări albe suntAcum, ai zice, vor zburaȘi va rămâne-n urmăPrelungii lor ninsori inverseCu țipetele-asurzitoareO insulă de calcar singuratecă.Dar nu se pot de mine despărțiSunt unica lor hranăȘi cât mai am un fir de sângeLe … Citește mai mult

Grigore Hagiu – Seri Albastre

Seri albastreAdăstați puținPe marginea inimii noastreCea mai lipsită de venin.La rădăcina ierbiiCe tineri sunt șerpiiȘi parcă-nviemȘi parcă murim.În astfel de seriNu se mai poate vorbiDecât despre nemurire.Preacuratelor toateÎn asemenea seri de-naltă nuntireÎn limpede șoaptă vorbi despre murire

Grigore Hagiu – Fantomatica Adolescență

cineva, dormind, te viseazădin visul lui te-ai născutaltfel nu pot să te-nchipuiatât de fără contur de frumoasă.cel care singur te viseazăși-n raza căruia te miștie poate-ascuns în iarba-nseratăori în nisipul înroșit de lună plinăîn algele ținând pe trunchiuri marea.tu nu poți fi decât visatăprea mult te tulburi uneoricând cel care-ți dă viață-n vise-aproape gata să … Citește mai mult