Eugenio Montale – Pagina 16

Casa Vameșilor

Tu, casa vameșilor, nu ți-o amintești, / pe înălțimea povârnită peste stânci: / te-așteaptă dezolată … →

Repertoriul / memoriei e uzat: o valiză de piele / care a purtat etichetele atâtor … →

Focul de artificii al vremii rele / va fi murmur de stup seara târziu. / … →

Sare ori grindină cade? E-un măcel / de campanule, smulge și verbine. / Un dangăt … →

Rafala ce-a-nălțat amară aroma / din mare-n ale văilor spirale / și te-a izbit, ți-a … →

Viața mea, eu nu-ți cer linii clare / ici chipuri plauzibile ori posesii. / Același … →

Iartă-mă, Annetta, dacă acolo unde ești / (desigur nu printre noi, așa-ziși / vii) prea … →

Floarea care repetă / pe buza văgăunii / nu mă uita pe mine, / n-are … →

Ajunsă fericire, pentru tine călcăm tăiș de lamă. / Ești pentru ochi un tremor de … →

Dacă e omul creatorul vieții / (fără el cine și-ar mai da seama) / nu … →