Daniel Vişan-Dimitriu

Calea Undelor

Înspre ce se-ndreaptă, unde vor ajunge, / Nu pot ști, nu ține de natura lor, … →

Alunec pe-o lume-n spirală, / cu ochii pe-o treaptă în plus, / rotindu-mă iară și … →

Mergea la nedeie, în vale, / săltând pe poteca spre râu / cu ochi scăpărând … →

În seara asta, / mie-mi pare / că tot ce ai e-nsingurare / şi-un dor … →

Să mergem, iubito, la munte, / în primele zile din an, / când brazii au … →

„Lumini și umbre” ar putea să pară / descrierea lui Rumi a iubirii / cuprinsă-n … →

Nu plânge, macule, nu eu te-am rupt! / A fost un vânt atât de rău … →

Se-agită-n furtuna ce fruntea-i înclină / Spre apele reci, spre vârtejul sălbatic / Ce-aleargă, bezmetic, … →

Poate, pentru alţii, darul meu ar fi / fără vreo valoare, ne-nsemnând nimic / în … →

Te-anunț că-n decembrie ninge, / Iar fulgii doar cad, nu aleg / Nici mâinile care-i … →