Constantin-Aurel Dragodan

Cântec de Toamnă

„… on cloue en grande hâte un cercueil / quelque part” / Charles Baudelaire. / … →

Ideilor mari, luptătorii le-nchină / Elanul întreg, în bogată risipă, / Cum fluturii nopţii s-avântă-n … →

Săracilor, infirmilor asemeni, / Bolnavilor cu ochii arși de febre / Și orbilor și sclavilor … →

Fata din poveste, fata de-mpărat, / Preschimbată-n sacră pasăre măiastră, / S-a lăsat în zboru-i … →

Ai pus temelie în zidul flămând / Și trupul femeii și sufletul tău, / Ca … →

Ci am pornit demult, odată, mut, / Ușor ca un profet mergând pe ape. / … →

E toamnă, și e noapte, și e ploaie. / A curs în curte cerul, poloboc. … →

Spre ochii tăi, cu ape-adânci ca marea, / Călătoream: năierul trist, pribeagul. / În licăr … →

Mi-i trupul cosmic taină-amețitoare / În liniștea și haosul fecund, / Când beznele atotstăpânitoare / … →

Cavou fără cruce, sub negrul blestem, / Cu sumbre celule, firide de gheață, / Cetatea … →