Charles Simic

Charles Simic – Dimineața de Vară

de

Dimineață de varăde Charles Simic.Îmi place să stau în pattoată dimineațacu lenjeriile într-o parte, dezbrăcat,și cu ochii închiși, ascultând.Afară deschidmanualele lorîn mica școalădin lanul de porumb.Este un miros de fân umed,de cai, de lâncezeală,cer de vară și viață eternă.Cunosc toate locurile întunecateîn care soarele nu a pătruns deocamdată,cele în care ultimul greiertocmai a terminat de … Citește mai mult

Charles Simic – Piatra

de

Piatra.A intra în interiorul unei pietrepoate fi calea mea.Las pe altcineva să se transforme în porumbelsau să scârțâie cu dintele unui tigru.Sunt fericit să fiu piatră.Din exterior, piatra e o enigmă:nimeni nu știe cum să o rezolve.Pe dinăuntru totuși, va fi răcoare și calmîn ciuda faptului că a fost călcată de o vacă cu toată … Citește mai mult

Charles Simic – Melcul

de

Melcul pornește liniștit.Buruiana este binecuvântată.La sfârșitul unei zile lungi,omul găsește bucurie, apa liniștii.Să fie totul simplu. Fie ca totul să se opreascăfără o direcție finală.Ceea ce te aduce în lumete duce la moarte,este un singur lucru;umbra lungă și ascuțită este biserica sa.Noaptea unii înțeleg ce spune iarba. Iarba știe un cuvânt sau două.Nu este mult. … Citește mai mult

Charles Simic – Poem Fără Titlu (Vol. Poeme Timpurii)

de

Poem fără titlu.Îi spun plumbuluide ce ai permis săfii topit în formă de glonț?I-ai uitat pe alchimiști?Ai pierdut speranțade a te transforma în aur?Nimeni nu răspunde.Plumb. Glonț.Cu nume ca acesteasomnul este lung și adânc.GeorgeP

Charles Simic – Pantofii Mei (Vol. Poeme Timpurii)

de

Pantofii mei.Pantofii: fața ascunsă a vieții mele interioare:două guri fără dinți și deschise,două piei animale aproape putrezitemirosind a capcană de șoareci.Fratele meu și sora mea care au murit la nașterecontinuă să trăiască alături de dumneavoastră,călăuzindu-mi viațacătre inocența lor de neînțeles.La ce-mi folosesc cărțilecând cu dumneavoastră pot citievanghelia vieții mele pe pământși încă și mai mult, … Citește mai mult

Charles Simic – Cuțit

de

Cuțit.Tată mărturisitoral găinii obezela altarul roșual gâtului ei.O limbă complet singură,care aduce întunericul unei guriacum pierdute.Dacă singurul ochi strălucitoral unui nebunvarsă o lacrimăpentru cine va fi?. 2.Este o lumânareeste de asemenea și amprentaunor litere strâmbemisterioasele scrieri ale cuțitului.Coborâm o scară interioară.Mergem pe sub pământ.Cuțitul luminează calea.Trecem prin oase de animaleapă, barba unui mistrețtrecem prin pietre … Citește mai mult

Charles Simic – Pasărea (Vol. Poeme Timpurii)

de

Pasărea.O pasăre mă cheamădintr-un copac foarte înaltîn visele mele.Mă cheamă din crenguța roză a luminii zilei,din umbra alungităcare se apropie de inima mea în fiecare searăcu un centimetru mai mult,mă cheamă de la capetele lumii.O ascult în visele mele.Le vopsește în roșu.O încurajez.Iar ea le transformă în frunze care foșnesc.Mă cheamă din cel mai înalt … Citește mai mult

Charles Simic – Măcelăria

de

Uneori, când mă plimb noaptea la ore târzii,mă opresc în fața unei măcelării închise.Doar la tejghea există o lumină,asemănătoare luminii cu care prizonierul sapă tunelul.Un șorț atârnă pe perete:sângele împrăștiat descrie o mapăa marilor continente de sânge,marile râuri și oceane de sânge.Cuțitele strălucesc ca niște altareîntr-o biserică întunecatăatunci când sunt aduși schilozii și idioțiipentru a … Citește mai mult

Charles Simic – Bestiarul Degetelor Mâinii Mele Drepte

de

BESTIARUL DEGETELOR MÂINII MELE DREPTE.1.Degetul mare, dintele liber al unui cal.Cocoș pentru găinile sale.Corn diavolesc. Viermele gras,pe care l-au atașat cărnii mele în clipa când m-am născut.Este nevoie de patru pentru a-l ține și a-l plia în două,până când osul începe să se plângă.Tăiați-l! Poate avea grijă de el însuși.Prinde rădăcină în pământsau pleacă la … Citește mai mult