Versuri corectate și adnotate
Un șir de ani trecuse, de când întâiași datăTe-a întâlnit în calea-i poetul rătăcit:Jucândă și plăpândă, voioasă și-ntristată!Ai fost de toți iubită… eu încă te-am iubit!Te mai revăd acuma și iată-mă-s pe gânduri:D-atuncea peste tine ce patimi n-ar fi dat!Iubit-ai tu d-atuncea pe câți și-n câte rânduri!Ce dracu’ că nici astăzi nu ești de lepădat!Nu … Citește mai mult
Când o fi să mă duceți la criptă,Nu pe mine, ci vasul rămas:Deocamdată în vasu-i înfiptăO făclie sclipind din cel vas,O seninăluminăpe-un ceas; Când o fi să-mi rostiți la cuvinteDe iubire, dulceagul volumCe se-ndrugă la toți pe morminte,Ba la unii popasuri de drum:Să rămâietămâiecu fum; Aș dori să văd fețe voioaseȘi s-aud împrejuru-mi cântând:“A scăpat … Citește mai mult
Bubuie furtuna,Una câte unaFrunzele răpiteCad și rătăcesc.Arborul suspină,Însă nu se-nchină,Înfruntând ispitePieptu-i bărbătesc!Și la primăvară,O verdeață iarăMugurind îmbracăFalnicul stejar!Vântul urlă-geme,Trunchiul nu se teme,Foile când pleacă– Altele răsar!
Și râde, și plânge, și-ntocmai ca luntrea ușoară,Plutind printre valuriDeparte de maluriSe zbuciumă inima mea.Când luntrea, o, Doamne, se-nalță și iar se coboară,Ajunge odatăMereu legănatăDoritul liman a vedea.Și eu am o țintă, dar timpul ce fuge și zboarăLăsa-mă-va oarePe căi mișcătoareS-ajung șovăind pân’la ea?.Când luntrii se-ntâmplă că groaznicul vânt o doboară,Cui pasă să știeÎn lumea … Citește mai mult
“Robi să nu se facă! Nu voi să mă-ncurc!Pieră tot ce-i turc! ”Astfel Ionașcu-Vodă poruncește.Zbârnâie săgeata, și funebru-i cântAcordat în vânt,Șuieră prin carne s-apoi amuțește!“Stați! Destulă treabă! – țipă un ciocoi,Stolnicul Moroi,Aducând cu sine p-un vizir sau pașa,“Doamne! – către vodă zice umilit-Focu-i potolit,Să deschizi acuma și punga vrăjmașa!Seraschirul ăsta, ca să nu-l omori,O să-ți … Citește mai mult
I.Ștefan cel Mare,Acela carePereche n-areSub sfântul soare,Duce o ceatăMoldoveneascăÎn loc de platăSă-și dobândeascăPradă bogatăȘi voinicească.Radu cel Mare,Acela carePereche n-areSub sfântul soare,I-a pus în cale,Păzind moșia,În deal și-n vale,Câtu-i câmpia,Cetele saleDin Muntenia.Mare-i și-i mareDin ei oricareȘi samăn n-areSub sfântul soare;Dar din păcate,Doi fii d-un tată,Meniți a bate,Lifta spurcată,Frate cu frateStau să se bată…. II.Ștefan-Vodă pleacă-n zborPe … Citește mai mult
Homer cânta mânia divinului Ahile,Și Dante Tartarul cânta;Poetul, când se naște în amărâte zile,Amar și el ca lumea, nu cântă pe copile,Nici cupa bacanală nu-l poate îmbăta!Și eu câteodată smulg harpa din tăcere,Când sparge muza pieptul meu,Căci inima zdrobită răsună prin cădereȘi saltă disperată în spasmuri de durere,Scoțând din agonie un țipăt scurt și greu;O … Citește mai mult
Purtând pe trup înfiptă ghearaȘi-n suflet drojdii de venin,De zece ori sărmana țara,Rămasă-n voie la străin,D-abia putând să mai respire,Mereu lovită de călăi—De ce te plângi c-a ta পেireÎți vine de la fiii tăi?O, nu și nu, iubito mamă!Acei ce roabă te-au trădatPrin furișag români se cheamă,Mânjind un nume uzurpat!Trecut-au vagabonde gloatePrin ospătosul tău ogor,Și … Citește mai mult