Alexandru Busuioceanu

Alexandru Busuioceanu – Dialog Genetic

de

– Adevăru-i curat:ou, câmp semănat, pântec de femeie,nevoia însămânțării invocă însămânțarea cerută;Regină, complet umezită, tainică și fertilăridică-ți rotunjimea umărului și-a pulpei,forma de viață viața formei trebuie să fie!.– Ești semănătorul, ah! , foarte Subtil, foarte Puternic,războinic fără egal, dominând sub falsitateacoifului?Izvorăște apa vie din verdeața ierbii, dinstânca incitantă?Așadar, să dăm sens sălbăticiei atrăgătoareși celor ce … Citește mai mult

Alexandru Busuioceanu – Icoană

de

Cerul tău, ca un obraz de copilîntre mângâierile sânului tăude miresme și roade.Trupul tău, snop de grâucu cingătoare subțire de macși cicoare.Părul tău, despletit în holde de grâuriîn ape de soare spălatși de râuri.Glasul tău, în buciume lungipe ponoare turmele tale chemândde mioare.Mâinile tale, în podgorii de toamnăfluturând înfloritele tale năframede doamnă.O! Mândra mea, munții, … Citește mai mult

Alexandru Busuioceanu – Getica

de

Getici sidera pigra poli”* (Marțial).În arhipelaguri întinse de-azur,încet navighează ușoara triremă,sub leneșa stea sclipind ca o stemă,pe arcuri polare-ale cerului pur.De constelații de focuri, o diademăs-aprinde pe ceruri de jur împrejurși-n vastul, rotundul, albastrul conturînchisu-s-a marea lucind ca o gemă.La prora de gând spre-naltu-empireualunec ușor pe-azurul hermetic;De vis hieratic întind curcubeu.Și gândul pe ape purtându-l … Citește mai mult

Alexandru Busuioceanu – Peisaj

de

Coapsele-nguste renunțând la secreto fugă elastică alunecă prin fibreși-ntr-un goticism împletit al genunchiuluiSub gleznă o vână mică băteagrăbit ca o gușă de șopârlă.În fotoliul incapabil de-a se adaptaatâtor sinuozitățibrațul iubitului îi încinge mijloculcare exagerează-anticipândîn vreme ce voci pe care ea nu le-audeo măgulesc mai mult violent decât gingașInutilă neliniștea lămpiiLumina-și pierde orice indiscrețieîn intimitatea revelată.Un … Citește mai mult

Alexandru Busuioceanu – A Nu Fi

de

Te doare să privești, te doare?Azurul ca un sânge îți apasă pleoapeleCa un cuțit gândul îți sfâșie sufletulLasă-l să te sfâșie, lasă-lNu va cunoaște nimeni secretulÎnchide ochii asupra acestui arbore-n lacrimăAi la picioarele tale drumul, acest curcubeuSingurătate, singurătate și-uimirePune piciorul, urcă, urcă.Pe-același drum coborâtbulgăre de luminăcând veneai fraged de aurorele tale!

Alexandru Busuioceanu – Căința

de

Totul, spiritul cere totulCoboară iar, lumină-a meaLibertate scumpă, Înger crudÎnțelepciune, Chemare, Dorcare-ai știut să-aprinziîn trandafirișul zilelor, nopțilorfloarea-arzătoare-a sângeluia sufletului meu nemuritor.Coboară și consolează-măde ce-am pierdut în viațăde ce n-am știut să câștign-am știut să câștig.în numele tău, în spiritul meu.*.Și-acum că vă aflați la capătoameni ca și copiii, și tot sperațiîn voi veghează și-acum o … Citește mai mult

Alexandru Busuioceanu – Nimb

de

Deșteaptă-te, deșteaptă-teNoaptea-a lăsat să cadă rumoarea astrelorMâinile mele te-au chemat pe deasupra secolelorTot peisajul e de miracolȘi-n brațele lui, roză mistică, trupul tău necoruptÎn flăcări arde.Pământul ne mai ține încă în tăcerea luiÎn miresmele-n rășinele luileneș paradis stinsDar mâinile mele nu se odihnescau și atins un spațiu invulnerabilși pentru prima oară – deșteaptă-te, deșteaptă-teo lume … Citește mai mult

Alexandru Busuioceanu – Trup Curtean Dumnezeiesc de Trist

de

Pur spectacol de OmTrup curtean dumnezeiesc de tristFloare de gând și de nervVis e carnea ta după chimia cereascăUndă coasta ta și seminală mâniade dragon profund a sexului tău.În durata de lumină trăindVisul ia culoarea ochilor tăiAdevărul nu pătrunde-n pupilăși-n fundul privirii tale te separide iubirea, de rana și cântu-n care te-ai născut.Singurătatea ta aspiră … Citește mai mult

Alexandru Busuioceanu – Înger Înșelător

de

Frumos trup alb impurîn umbroasa dumbravă-ntins-a păcatuluiMătăsos înger al meu vis înșelătorcu amăgirea aripă de umbrăpe umărul ispititor.Pe sânul tău înfiorată rotunzimelumina de-aur a acestui cer expirăBătaia inimii-n secret dorinţe cheamăşi arzătoare buze-n carne punamare viorii aureole.Umbră adâncă A muri AbandonareObscură peşteră a timpului CădereAripă şi prăpastie Rănită inimăOrb sufletul în tine se scufundă.Frântă e … Citește mai mult