Getici sidera pigra poli”* (Marțial).
În arhipelaguri întinse de-azur,
încet navighează ușoara triremă,
sub leneșa stea sclipind ca o stemă,
pe arcuri polare-ale cerului pur.
De constelații de focuri, o diademă
s-aprinde pe ceruri de jur împrejur
și-n vastul, rotundul, albastrul contur
închisu-s-a marea lucind ca o gemă.
La prora de gând spre-naltu-empireu
alunec ușor pe-azurul hermetic;
De vis hieratic întind curcubeu.
Și gândul pe ape purtându-l aedic
mă-ndrept spre enigma destinului meu
sub leneșa stea a polului getic.
Notă*
, , Getici sidera pigra poli” – Nemișcate stele ale polului getic
Sensul versurilor
Piesa este o călătorie contemplativă spre descoperirea destinului sub influența stelelor. Imaginea centrală este cea a unei călătorii pe mare, simbolizând explorarea interioară și căutarea sensului vieții.