A negru, E alb, I roșu, U verde, O de-azur,
Latentele origini vi le voi spune toate:
A e corsetul negru de muște-nțărâtate
Ce-nchipuie în jurul cadavrului impur.
Golfuri de umbră; E, aburi candizi și corturi-nalte,
Lănci de ghețari, regi albi și freamăt de râsuri,
I, purpuri, sânge ftizic, râs de frumoase guri,
Cuprinse de mânie sau de beții crispate;.
U, cicluri și vibrare de valuri verzi, genuni,
Ori liniștea adâncă a turmei pe pășuni
Și-a urmelor săpate pe-o frunte studioasă;.
O, Trâmbița supremă cu țipete pierdute,
Tăcerile de Astre și Îngeri străbătute,
– Omega, violetul ce Ochii-i îl revarsă!
Sensul versurilor
Piesa explorează corespondențele dintre vocale și culori, atribuind fiecărei vocale o culoare și o serie de imagini asociate. Este o călătorie simbolică prin sunete și senzații, dezvăluind o viziune mistică asupra limbajului și a percepției.