N-am alergat niciodată după cuvinte,
Tot ce-am căutat
Au fost umbrele lor
Lungi, argintii,
Tărâțe de soare prin iarbă,
Împinse de lună pe mare;
Nu am vânat niciodată
Decât umbrele vorbelor
E o foarte iscusită vânătoare
Învățată de la bătrâni
Care știu
Că din cuvânt
Nimic nu e mai de preț
Decât umbra
Și nu mai au umbră
Cuvintele care și-au vândut sufletul.
Sensul versurilor
Piesa explorează valoarea umbrelor cuvintelor, sugerând că esența și adevărata semnificație se găsesc dincolo de suprafața lor. Cuvintele care și-au pierdut integritatea sunt considerate lipsite de valoare.