Fără tine.
Fără tine mi-e frig
N-am înțeles niciodată
Cum simte aerul
Că ai plecat.
Universul se strânge
Ca o minge plesnită
Și-și lasă pe mine zdrențele reci.
Câinele negru
Cu burta întinsă duios pe zăpadă
Se scoală și se îndepărtează
Privindu-mă în ochi,
Refuzând să-și spună numele.
Începe să fulguie.
Mă ustură pielea
Pe locul de unde te-ai rupt.
Și mi-e frig,
Când simt cum cade moale,
Odată cu zăpada,
Această rugăciune către nimeni.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul profund de pierdere și singurătate resimțit în absența unei persoane dragi. Universul pare să se destrame, iar frigul interior este accentuat de peisajul iernatic, culminând cu o rugăciune disperată către nimeni.