A mele visuri risipite,
Ce-mi umplu inima de jale,
Le văd în frunzele pălite
Și-n pustiirea de pe vale.
De-a pururi sta-vor troienite,
Sub vremea ce s-așterne-n pale,
A mele visuri risipite,
Ce-mi umplu inima de jale!
Copac, când zile fericite
Îți vor întoarce iar din cale
Podoaba ramurilor tale,
În noapte-or sta mai adâncite
A mele visuri risipite!
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de tristețe și jale cauzate de pierderea visurilor. Vorbitorul vede reflectarea acestei pierderi în natură și în trecerea timpului, accentuând un sentiment profund de melancolie.