În suflet port adeseori
Tăcere neagră de cavou,
În el pierdutele-amintiri
Răsună viu ca un ecou.
Răsună, viața-mi răscolesc,
O mare sumbră toate-apar
Și toate gem, sunt ani de când
Lumina stinsă e în far!
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente profunde de tristețe și melancolie, evocate de amintiri pierdute și o tăcere apăsătoare. Este o reflecție asupra trecerii timpului și a pierderii luminii și speranței.