Nu mai am decât o sete, nu mai am decât un vis,
Vis ce-n inima cu sânge conturat îl țin închis;
Orișiunde-l port cu mine, și c-o dulce voluptate
Mintea mea îl recitește pe când inima mea bate;
Negru, groaznic, fără milă, nu e-ntr-însul un cuvânt
Ca să nu mă facă singur uneori să mă-nspăimânt;
Ștreangul, fierul, focul, plumbul se-ntretes să-l întocmească,
Și-n zadar se-ncearcă unii din priviri să mi-l citească
Înainte de momentul când — Dar visul meu cumplit
Dacă scris e să rămână un biet vis neîmplinit,
Din adâncul ei cel umed, cu aceeași neîndurare
Groapa mea are să strige către ceruri: Răzbunare.
Sensul versurilor
Piesa descrie un vis obsesiv și întunecat despre răzbunare, care bântuie naratorul. Visul este plin de imagini violente și macabre, sugerând o disperare profundă și dorința de a se răzbuna chiar și dincolo de moarte.