O, soare sfânt, lucește cât mai tare!
Și cum pălește-o lumânare
În fața zorilor, fără putere,
Așa și falsa-nțelepciune piere
În fața soarelui etern al minții.
Trăiască-n veci slăvitul soare
Și piară noaptea neștiinții!
Sensul versurilor
Piesa celebrează puterea cunoașterii și a luminii, învingând întunericul ignoranței. Metafora soarelui reprezintă înțelepciunea eternă, în fața căreia falsa înțelepciune dispare.